515
352 shares, 515 points

Despre ajutoarele acordate de domnii români mănăstirilor de la Sfântul Munte, în general din cuprinsul Imperiului otoman, s-a scris. Nu îndeajuns şi mai ales nu destul în limbi de circulaţie. Dar importanţa contribuţiei care a permis aşezămintelor creştine din lumea otomană să supravieţuiască a fost recunoscută.

Mai puţin s-a scris despre sprijinul pe care domnii Ţării Româneşti şi Moldovei l-au dat aşezămintelor şi ierarhiei ortodoxe a românilor din Transilvania. Poate că şi documentele sunt mai puţine, ca în primul caz, dar fenomenul merită cunoscut mai bine.

Situaţia bisericii ortodoxe din Transilvania a fost marcată de ofensiva catolicismului şi de prigoana la care a fost supusă de regii catolici unguri. Existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri ortodoxe este atestată arheologic şi documentar. Cel mai vechi nume de preot cunoscut din Transilvania este cel al lui Naneş, menţionat într-o inscripţie din 1313 – 1314, din biserica din Streisângeorgiu. Din 1376 datează inscripţia de la Mănăstirea Râmeţ în care apare numele lui Ghelasie, arhiepiscop. Este primul ierarh ortodox din Transilvania al cărui nume îl cunoaştem.

Spre sfârşitul secolului al XV-lea aflăm şi numele primului mitropolit din Transilvania: Ioanichie, atestat în 1479. Peste nouă ani, sediul Mitropoliei Transilvaniei se stabilea la Feleac, pentru aproape şapte decenii. Locul nu a fost ales întâmplător. Localitatea este menţionată în 1367, când patricienii clujeni se plâng de locuitorii din satul Feleac, acuzându-i că erau hoţi şi făceau brigandaj la drumul mare. Acuzaţia ar părea lipsită de logică, pentru că peste numai zece ani regele Ungariei Ludovic I le încredinţa locuitorilor din Feleac, sat de români (villa olachorum), paza drumului comercial ce lega Clujul de sudul Transilvaniei, de-a lungul Someşului. Pentru asta locuitorii Feleacului trebuia să dea 20 de oameni. Explicaţia o găsim dacă luăm în calcul alte documente care vorbesc despre existenţa până pe la 1538 la Feleac a unui cnezat teritorial sau poate chiar voievodat, cum considera academicianul Ştefan Pascu. La 1534 sunt amintiţi doi cnezi-juraţi, iar la 1538 scaunul de judecată se ţinea la Feleac şi participau cnezul (un Michaelis Wayda kenezius) şi sătenii. Iată deci că încă la începutul secolului al XVI-lea avem în hotarul Clujului o formaţiune teritorială unde se aplica dreptul românesc, ceea ce-i arată forţa şi ar explica pe deplin şi prezenţa Mitropoliei Transilvaniei în acelaşi loc. Aşadar, plângerea din 1367 nu ar fi decât dovada încercării patriciatului unguresc de a obţine, cu sprijinul regelui, deposedarea românilor de pământul lor, pentru fapte pe care regele nu numai că nu le-a luat în seamă, dar le-a încredinţat tocmai celor acuzaţi sarcina să le combată.

Sursa: https://identitatea.ro/catedrala-de-la-feleac/


Like it? Share with your friends!

515
352 shares, 515 points

Cum ți se pare?

Sunt confuz Sunt confuz
5
Sunt confuz
Distractiv Distractiv
35
Distractiv
Nu îmi place Nu îmi place
25
Nu îmi place
Îmi place Îmi place
15
Îmi place
Alege un format
Poveste
Povestește-ne despre o călătorie care te-a impresionat mai mult.
Video
Youtube, Vimeo or Vine Embeds
Image
Photo or GIF