Satul Stâncești este situat în comună Mihai Eminescu din județul Botoșani. În vecinătatea lui se află o cetate dacică de mari dimensiuni, considerată mai degrabă cetate dublă.
Aceste cetăți sunt așezate pe un deal la ieșirea din Botoșani spre Suceava, la aproximativ cinci kilometri la vest de Botoșani.Se poate ajunge ușor la cetățile dacice, fie din localitatea Stâncești, prin urcarea unui mic drum de țară din dreptul bisericii din localitate sau din orașul Botoșani dacă urmăm cale de aproape 7 km drumul E58 înspre Suceava, până la un drum de țară aflat între localitățile Hudum și Baisa, pe partea dreaptă în sensul de mers.
Cele două cetăți sunt datate în secolele VI-III i.e.n. și au fost construite dintr-un val de pământ cu șanț de apărare.
Cetățile Dacice Stâncești fac parte dintr-un complex fortificat, unde au fost descoperite două cetăți traco-getice, considerate de către specialiști ca fiind cel mai mare sistem de fortificații ale dacilor de pe teritoriul României.
Situl arheologic este situat pe raza localitații Stâncești din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, Moldova, aflat la aproximativ 15 kilometri de Orașul Botoșani și cinci kilometri de Mănăstirea Doamnei.
Cetățile Dacice Stâncești datează din secolele VI – III i.Hr, fiind construite în perioada regelui Burebista, dintr-un val de pământ, cu șanț de apărare, ce se întind pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare.
Acestea au fost construite pentru a proteja poporul autohton împotriva călăreților din stepele nord-pontice, mai exact, de sciți și de triburile germane originare din centrul Europei.
Datorită săpăturilor arheologice dintre anii 1960 și 1970, s-a ajuns la concluzia că cele două cetăți, numite de către arheologii ieșeni Adrian și Marilena Florescu, Cetatea I și Cetatea II, erau lipte una de cealaltă și se presupune că acestea formau o cetate dublă.
Cetatea I se întinde pe o suprafață de aproximativ 30 hectare, actualmente fiind teren arabil, unde se cultivă porumb, iar suprafața Cetății II este împădurită.
În urmă săpăturilor sistematice s-au descoperit urme ale unor locuințe construite din lemn și lut amestecat cu paie și frunziș, ceramică, vârfuri de săgeți din bronz, perle din pastă sticloasă colorată, iar cea mai importantă descoperire a fost o piesă de orfevrarie din antichitatea noastră, lungă de 47,80 centimetri, cu o lățime de 9,70 centimetri și cântărește aproximativ 100 de grame de aur.
Obiectul ilustrează un animal cu cap de mistreț, trupul acoperit cu solzi și coadă asemănătoare cu cea a unei păsări, fiind considerat de specialiști un însemn al puterii.
Legenda spune că acest obiect a fost dăruit de regele Burebista, comandantului cetăților din Stâncești, precizând următoarele: Să fiți necruțători precum mistrețul, să vă strecurați printre dușmani precum peștele și să vă năpustiți asupra dușmanilor precum pasărea!
Burebista a ajuns în posesia obiectelor valoroase în urmă luptei purtate împotriva sciților, rezultată cu moartea căpeteniei acestora.
Ulterior în timpul invaziei triburilor germane, numiți bastarni, toate obiectele au fost ascunse, dar distrugerea cetăților a făcut, ca aceste obiecte, să nu mai poată fi recuperate.
Majoritatea obiectelor de valoare descoperite în zona Cetăților Dacice Stancesti au fost transportate la Muzeul Național de Istorie din București, unde se găsesc și în prezent, fiind numite Tezaurul de la Stâncești.
Alte atracții turistice importante ale zonei sunt Lacul din Pădurea Baisa, Mănăstirea Agafton, Mănăstirea Popauti, Casa Memorială Mihai Eminescu, Biserica de Lemn din Ipotești, Mănăstirea Zosin și Rezervația Forestieră Pădurea Vorona.
