Sărbătorile Pascale au un impact major asupra românilor, iar locul unde petrecem aceste zile speciale diferă de la persoană la persoană. Unii dintre noi preferă să stea acasă, alături de familie și rudele apropiate, păstrând tradiția și mergând după caz la cele mai speciale și numeroase slujbe din an. De cealaltă parte, sunt mulți și cei care privesc Paștele ca pe o oportunitate de vacanță, alegând să plece departe de casă pentru a se relaxa și a se simți bine.
Profesorul Vintilă Mihăilescu spunea într-un studiu despre poporul nostru că ne aflăm în topul țărilor europene atunci când vorbim de religie și apartenența la creștinism. Deși mulți dintre români s-au îndepărtat de datinile bisericești, perioada sărbătorilor pascale este cea în care cei mai mulți își fac apariția în peisajul religios.
Bisericile sunt pline chiar și la slujbele din timpul Săptămânii Mari, fie că vorbim de lăcașele de cult de la oraș sau de cele din mediul urban, iar ziua de vineri când se practică ceea ce noi numim trecut pe sub masă întrece recordurile, pragul bisericilor fiind trecut de sute de persoane. Cu toate astea, apogeul suprem îl deține seara de sâmbătă, când orice român, în orice măsură ar fi credincios, vine la slujba de Înviere să ia Lumina sfântă.
Mâncarea de Paște în România
Fiecare zonă din România aduce un plus tradițiilor pascale, oferind acestei sărbători un strop de autenticitate. Paștele este, după cum știm, ziua Învierii Domnului și de aici pornește salutul „Hristos a înviat!”, alături de răspunsul la urare: „Adevărat a înviat!”, însoțit de cele mai multe ori de ciocnitul ouălor. De asemenea, tot de această esență a Paștelui se leagă și cântecul „Hristos a înviat!” pe care credincioșii îl cântă la slujbe chiar și după ce a trecut ofical sărbătoarea.
Tradiția ouălor roșii se regăsește pe întreg teritoriul românesc, culoarea roșie semnificând sângele lui Iisus scurs din coasta sa cât timp a fost răstignit. Cu toate acestea, în zilele noastre ouăle sunt vopsite în toate culorile, fără vreo însemnătate aparte. În plus, în anumite zone se pune în aplicare tradiția încondeierii ouălor. Printre alte preparate culinare care se regăsesc pe mesele românilor de Paște se numără drobul, pasca, cozonacul sau nelipsitele sarmale cu mămăligă.
De asemenea, un element cheie al Paștelui în ceea ce ține de tradiție culinară este mielul, reprezentând și el tot sacrificiul făcut de Iisus. Carnea de miel este servită sub foarte multe forme, de la o simplă friptură, la cirobă, tocană, grătar, stufat sau mezel.
Tradiții zonale de Paște
Atunci când alegem destinația unde să ne petrecem sărbătorile pascale este foarte important să realizăm o scurtă documentare referitoare la tradițiile din zona respectivă. Tot mai mulți români fug de orașe și se refugiază în zonele rurale, în diverse colțuri ale României, iar satele sunt pline de obiceiuri și datini creștine când vorbim despre Paște.
De pildă, în Moldova se pun în dimineața Paștelui într-un bol cu apă curată două ouă, unul alb și unul roșu. Oamenii se spală cu apa respectivă pe față, având grijă ca tenul lor să atingă cele două ouă, pentru a avea noroc, sănătate și prosperitate în anul ce a mai rămas.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă să spele limba clopotului cu apă curată. Cu această apă se văr spăla pe față în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase de acum înainte şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi băieții după ele.
În Transilvania, are loc obiceiul stropitului, unde feciorii merg la familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc ulterior cu parfum, „ca să nu se ofilească”. „Stropitul” este păstrat şi în zilele noastre şi reprezintă momentul perfect pentru o revedere cu prietenii.
Locurile preferate de români
Pe lângă frumoasele zone amintite mai sus, mai exact satele din Moldova sau locurile pitorești din Bucovina, românii mai au și alte preferințe când vine vorba de sărbătorile pascale. De exemplu, mulți de îndreaptă spre Maramureș, inima satului românesc. Acolo tradiția, natura și liniștea se împletesc perfect și creează pentru români atmosfera perfectă pentru o astfel de zi importantă cum este Paștele.
Pensiunile s-au pregătit din timp, oferind turiștilor o cazare tradițională, unde accentul cade pe elementul românesc și masa bogată de Paște, unde se vor regăsi toate soiurile de mâncăruri specifice, după gustul și preferința fiecăruia. De asemenea, pe lângă aceste puncte, Maramureșul aduce și posibilitatea de a participa la slujba Învierii dintr-un loc special, mănăstirile și bisericuțele din lemn ce se alflă la tot pasul în aceste zone propunând o experiență spirituală profundă.
Cu toate acestea, indiferent dacă etse vorba de zone rurale, nu trebuie să ignorăm prețul, bugetul pentru o excurise de Paște în Maramureș ridicându-se foarte sus, nefăcând vreo diferență cu o excursie în Europa sau chiar mai departe.
