Un cătun din comuna Popeşti, judetul Vâlcea, aflat la aproape 8 kilometri de centrul localităţii, este cunoscut drept cel mai vechi sat din România: Firijba.
Drumurile nu sunt asfaltate, cătunul dintre dealuri fiind greu accesibil, în special pe timp de iarnă. Aspectul de poveste al locului îți dă impresia că este o imagine oprită în timp! Pădurea înconjurătoare oferă locului un aspect pitoresc, dar și o liniște demnă de invidiat pentru cei care trăiesc la oraș. “Ne este bine aici, nu ne plângem de nimic” spune unul din bătrânii satului, într-un interviu acordat ziarului Vocea Vâlcii. “Am reuşit să aranjăm cu un şofer şi vine cu maşina să ne aducă pâine. Când avem nevoie de un aliment sau ceva mergem pe picioare până jos în sat, la târg. Mai luăm de acolo una alta.”
Satul Firijba impresionează prin frumusețea sa și prin faptul că locul nu a suferit foarte multe modificări din trecut și până în prezent. Acest loc de poveste se află în comuna Popeşti, județul Vâlcea.
Mai jos de satul Firijba se află satele Daia şi Meia, adică Dăeşti şi Meieni. Istoricii susțin că Firijba ar fi supraviețuit încă de pe vremea dacilor. Atestarea documentară apare de abia în anul 1850, atunci când domnitorul Cuza menționează locul în nomenclator, cu 100 de persoane.
În 1900, când cătunul avea 150 de locuitori, s-a hotărât construirea unei şcoli elementare și a unei biserici, azi abandonată. Sătenii se mândresc cu cei care au trecut pragul acestei școli: unul dintre ei a ajuns jurnalist la Paris Match, iar Dicu, copilul sărman dintr-o familie cu 7 frați, a ajuns la NASA.
În sat mai sunt azi 32 de case şi doar 11 famili. „Suntem numai babe. Toate avem peste 90 de ani. Da, ar fi o idee să ne ţină Dumnezeu încă pe atât, dar sănătoase ca acum”, spune tanti Dina în vârstă de 91 de ani, într-un interviu acordat ziarului Râmnicu Vâlcea Week. “Toţi bătrânii de aici lucrează câmpul, cară lemne şi sunt sănătoşi, nu au nevoie de doctor. Cel mai tânăr are 80 de ani.”
În prezent, frumusețea și unicitatea satului a adus mulți turiști străini, lucru ce i-a făcut pe investitori să-și dorească transformarea locului într-o atracție turistică. Printre ei și cei de la Universitatea din Viena, de la Catedra de Agroturism, care au venit în România special pentru a vedea acest sat unic, cu dorința de a recrea aici atmosfera unor timpuri aproape dispărute.
De asemenea, se dorește demararea unui proiect prin care casele rămase să intre în patrimoniul localității și astfel, în viitor să se organizeze un muzeu viu.
Legenda satului spune că aici ar fi trăit bărbați înalți de peste doi metri, tăietori de lemne, care-și cărau buștenii cu spatele. Și-au ridicat colibe cu mâinile lor, la început printre copaci, trăind aproape izolați, acolo, în mijlocul pădurii, arareori coborând la lunca râului. Mai târziu au defrișat copaci și au creat o vatră a satului unde și-au construit căsuțe modeste, cu grădini pe care au început să le lucreze.
Numele satului vine de la faptul ca oamenii foloseau “firejuri” (fierăstraie), pentru a tăia lemnul.
Cele 70 de biserici de lemn ce se găsesc în județul Vâlcea, au fost făcute din lemnul tăiat din Pădurea Firijba.
Firijba a conservat imaginea satului românesc, iar acest loc atrage în prezent foarte mulți turiști, în principal străini, care își doresc să investească în această zonă și să o transforme într-o destinație turistică.
