Avem o țară minunată, o iubim, umblăm pe drumurile ei, în satele ei, îi căutăm minunile cunoscute sau cele despre care am auzit mai puțin. Ne bucurăm când sondajele ne spun că turiștii străini ne vizitează țara în număr mare sau când o publicație din străinătate ne laudă și ne plasează pe primele locuri în Top cele mai frumoase locuri din Europa sau din lume, pe care trebuie să le vezi într-o viață.
Am călătorit prin România mult, de mulți ani – mai întâi cu Dacia veche a părinților, când ajungeam prin locurile populare, apoi singură – cu prietenii și acum cu familia – când am bătut munții la picior și am încercat să descoperim cât mai mult din zona rurală, să ajungem în sate care nu sunt încă vedete și care ne-au plăcut atât de mult încât nu puține au fost cazurile când ne-am gândit serios să împachetăm totul de acasă și să ne mutăm acolo.
Ne-am lăsat cuceriți de o mulțime de locuri necunoscute din România mai ales de când călătorim în varianta extinsă – mai întâi cu un copil, acum cu doi. De aproape 4 ani, în fiecare vacanță prin țară – mai mică sau mai mare – punem pe listă vizite la localnici, acolo unde meșteșugurile vechi se păstrează ca pe vremea bunicilor și a străbunicilor – de la fierarul satului în Secuime la făcutul pâinii cu cartofi, bătută de coajă din Transilvania, o tură de pescuit tradițional și pregătirea unor bunătăți din captura zilei în Delta Dunării sau ateliere de ceramică – la Horezu sau la Saschiz. Lista e lungă, din fericire în ultimii ani turiștii pot experimenta o mulțime de activități – zeci de pensiuni oferă oaspeților experiențe complete – împreună cu localnicii din sate reînvie tradiții, readuc pe mese rețete vechi de mâncare și îi învață pe turiști cum să facă mâncare curată (gemuri și dulcețuri de casă, zacuscă și alte bunătăți). Multe pensiuni sunt mini-ferme, au livezi sau stupină – pentru ca cei mici să vadă și să afle că laptele nu vine de la văcuțe mov, că mierea de albine nu e de la ursulețul de pe raftul supermarketului, că sucul de mere e delicios și fără vreun gram de zahăr. Bucuria cea mare e că mulți părinți, mulți turiști în general, au îmbrățișat stilul acesta de vacanțe, uitând complet de Valea Prahovei, de castelul Bran și de poveștile cu Dracula sau de turele cu mașina ca „să facă” Transfăgărășanul sau Transalpina.
Noi suntem mereu în căutare de bucurii mici pentru mini-vacanțele de weekend, multe sfârșituri de săptămână mă găsesc cu atlasul în brațe, încercuind locuri în care să ajungem cu cei mici. Nu puține au fost situațiile în care, după ce m-am entuziasmat și am creionat trasee de weekend, am aflat că din obiectivele acelea n-a mai rămas mare lucru (din cauza nepăsării, a uitării) sau că oamenii le-au transformat din clădiri cu valoare istorică într-un kitsch – cu termopane, polistiren și lavabilă în culori țipătoare. Alteori m-am bucurat să ajung în locuri ca Viscri și să văd cum comunitatea locală a salvat de la pieire un sat săsesc – care acum este în Patrimoniul UNESCO.
Copiii care învață astăzi că grătarul pe marginea drumului, la sfârșit de săptămână, nu este turism vor fi mai fericiți
Cunosc oameni care sunt atât de lipsiți de imaginație când vor să plece într-o vacanță în România, încât aleg de fiecare dată aceeași pensiune mediocră din Bușteni. Știu o mulțime de oameni pentru care cel mai frumos loc pe care l-au văzut în România este o tură cu mașina pe Transalpina. Și mai mulți pentru care grătarul dintr-o pădure de la marginea unei șosele e forma cea mai pură de turism pe care o practică – singura, poate.
Toată lumea a auzit de UNESCO, unii însă nu știu ce este și de ce și, mai ales, nu știu câte și care sunt obiectivele din România care sunt pe Lista Patrimoniului Mondial – având astfel șansa de a fi protejate de ignoranță și de nepăsare. Că avem și noi aproape 50 de obiective (și altele sunt în așteptare) care pot fi păstrate neschimbate mulți ani de acum încolo. De asta depinde, în mare măsură, cui predăm ștafeta – la asta se pricep cel mai bine copiii, care peste 10-20 de ani vor fi noi, cei de acum.
S-a lansat campania de educație culturala – „Tara ta, Traditia ta”, ce are ca principal obiectiv promovarea in randul elevilor, profesorilor si parintilor a valorilor din Romania incluse in patrimoniul UNESCO. Peste 4000 de elevi din clasele V-VIII din mai multe școli din București sunt super norocoși anul acesta. În perioada 26 octombrie – 30 noiembrie 2017 vor cunoaște cele 15 obiective culturale ale României, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. De fapt, sunt aproape 50 de obiective în total, dacă le numărăm individual, însă ele sunt grupate pe categorii (de exemplu, obiectivul Sate cu biserici fortificate din Transilvania cuprinde 7 astfel de sate).
Caravana care va ajunge școli va cuprinde ateliere practice de meșteșuguri tradiționale, susținute de către meșteri. Cei mici vor afla despre olărit, fierărit și linogravură. Mai mult decât atât, vor exersa tehnicile împreună cu meșterii – din experiența de mămică știu că cel mai ușor se învață prin joc și joacă; sunt aproape sigură cu după această experiență, mulți copii își vor trage de mânecă părinții să meargă în locuri unde se practică încă astfel de meșteșuguri.
E important pentru noi toți, cu atât mai mult pentru copii, să nu piardă contactul cu tradițiile românești, să le cunoaștem și să le recunoaștem. Pentru mine, ca blogger de travel, cu atât mai mult cu cât știu că odată conștientizată valoarea patrimoniului nostru cultural local, vom reuși să dezvoltăm sănătos zonele în care se mai practică încă aceste obiceiuri. Cunoscând și apreciind unicitatea lor, le vom aprecia mai mult, le vom căuta (și poate, exersa și practica) în vacanțe și vom povesti despre ele mai departe. Noi și copiii noștri.
Read more: https://www.travelgirls.ro/noutati/cele-aproape-50-minuni-ale-romaniei-tara-ta-traditia-ta.html
