Meleagurile buzoiene sunt locuri frumoase, pline de mister, cu obiective naturale care mai de care mai interesante. Puține dintre acestea sunt foarte cunoscute, în special pentru că accesul este destul de dificil. În zona de munte a județului Buzău, majoritatea drumurilor sunt neasfaltate, iar dacă plouă zdravăn este aproape imposibil de circulat cu un autoturism de oraș.
Un obiectiv natural despre care am aflat în această iarnă de la niște prieteni este Cascada Săritoarea sau ”Cheia Săritoarei”, după cum o mai numesc localnicii. Acest loc se află pe teritoriul comunei Brăești, între satele Goidești, Brătilești și Plaiul Nucului (din comuna Lopătari) .
Cascada Săritoarea este alimentată de un pârâiaș, iar debitul acestuia este scăzut în perioadele secetoase. În zona cascadei se află stânci de mari dimensiuni, ceea ce amplifică misterul locului. Unii localnici spun că acolo ar locui însuși diavolul, alții povestesc despre un zmeu care stăpânește cascada. Trebuia să vizităm acest obiectiv, indiferent de ceea ce ar sălășlui acolo!
Am pornit săptămâna trecută spre Săritoarea, încercând să profităm de o zi frumoasă, departe de aglomerație. Așa avea să fie, am interacționat puțin la Plaiul Nucului cu doi localnici, păstrând o distanță corespunzătoare contextului actual.
Accesul către zona cascadei poate fi realizat în două moduri. O primă posibilitate este pe DJ 203K, trecând prin Săpoca, Beceni, Vintilă Vodă, Lopătari și apoi urcarea pe drum pietruit către Plaiul Nucului (așa am procedat noi). A doua variantă presupune deplasarea pe DN 10 până la Pârscov și apoi mai departe pe DJ 203L, trecând prin localități precum Cozieni, Bozioru, Brăești, Ivănețu. Calitatea acestor drumuri nu este foarte bună, mai ales în ultima parte.
Noi ne-am apropiat de cascadă pe la ora 13.30. Am întrebat un sătean din Plaiul Nucului cum putem ajunge la Săritoarea și am primit indicații precise. Trebuia să mergem până la școala din sat și apoi să virăm stânga pentru a parca într-o poiană largă (locul unde se organizează diferite evenimente ale comunei). Am coborât din mașină și am întrebat încă o dată care este poteca de urmat. O femeie care scotea apă dintr-o fântână ne-a arătat o cărare ce cobora către pădure; ne-a mai spus că în 20-25 de minute vom ajunge în locul căutat.
Poteca spre zona cascadei este nemarcată și reprezintă practic o scurtătură către satul Goidești, utilizată de localnici. Am coborât agale printre pinii înalți, ajungând după câteva minute în dreptul unei bănci de lemn alături de care se află o cruce roșie. Pe trunchiul unui copac din apropiere este un indicator cu următorul mesaj: ”Apă bună de băut – Fântâna Bughioara, 50 m. ”. De curiozitate, am mers până în locul indicat și am găsit un izvor acoperit cu un capac de lemn învelit în plastic. Apa era curată, numai bună de băut.
Continuând să coborâm prin pădure, ne-am mai oprit pentru a inspira aerul tare de munte și pentru a fotografia floricelele galbene care arată că primăvara a venit de ceva timp. Încetul cu încetul, am ajuns în dreptul unor stânci impresionante și am trecut peste firicelul de apă a unui pârâu; era pârâul Săritoarei! Apa se ascunde în această perioadă pe sub stratul gros de frunze moarte, dar jgheabul cascadei se contura tot mai clar. Apa a meșterit un făgaș evident de-a lungul timpului, ceea ce arată că pârâul nu este mereu atât de inofensiv pe cât părea acum.
Partea cu adevărat impresionantă a locului ni s-a arătat când am privit zona cascadei din apropiere. De fapt, apa cade de la vreo 30 de metri înălțime, iar hăul care se cască dintr-o dată la picioarele tale este înfricoșător. Peretele de stâncă este vertical, iar în partea de jos are o scobitură în interior, ceea ce face ca apa să cadă în gol. Cu mare grijă, eu am coborât ceva mai jos, printre copaci, pentru a putea fotografia peretele Săritoarei din lateral. Iar imaginile surprind un perete de stâncă neted, care are în partea de sus o scobitură întocmai ca locașul unei chei – Cheia Săritoarei!
Nu am mai coborât pe potecă pentru a intra apoi prin albia pârâului întrucât locul (privit de sus) părea a fi îngust și denivelat. Am mai făcut în schimb fotografii în apropierea jgheabului cascadei, minunându-ne de stâncăriile înalte de zeci de metri, aflate în jurul nostru.
Plimbarea dus-întors până la Cascada Săritoarea a durat puțin peste o oră. A fost o ieșire relaxantă și ne-ar plăcea să revenim cândva acolo, poate într-o perioadă în care pârâul să aibă un debit mai mare.Alte obiective din zonă:
1. Grunjul de la Mânzălești – Am trecut prin dreptul său și am oprit pentru a-l fotografia. Grunjul este o formațiune asemănătoare cu o piramidă, formată din tuf vulcanic și marne. Înalt de 18 metri, Grunjul se află în albia râului Slănic, la confluența acestuia cu pârâul Jgheab.
2. Platoul Meledic – Este ”un ținut al sării” din Munții Buzăului. Pereții albi și abrupți ai platoului ies în evidență de la depărtare. În adâncurile sărate ale Meledicului se ascund mai multe peșteri. În partea superioară a platoului se află câteva lacuri, cel mai cunoscut fiind Lacul Mare. Interesant este faptul că acesta este un lac cu apă dulce, aflat pe un masiv de sare. Am vizitat lacul Meledic înainte de a urca spre Plaiul Nucului.
3. Lacul Mocearu – Este un loc superb, un areal în care merită să te retragi vreo două zile pentru a-ți încărca bateriile! Se află la circa doi kilometri de satul Plaiul Nucului, iar accesul se face pe un drum de țară, destul de îngust. Lacul Mocearu este mai mare decât lacul de la Meledic, ambele având apă dulce. La câteva sute de metri de lac, pe un delușor, se află două locații de cazare: Pensiunea Lacul Zânelor și Pensiunea Agroturistică Lacul Mocearu.
4. Vârful Ivănețu – Cel mai înalt punct din masivul cu același nume. Poate fi urcat plecând din satul Plaiul Nucului; altitudinea maximă este de 1191 de metri.
5. ”Focul Viu” de la Terca – Fenomen natural provocat de emanația de gaze naturale ce ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre, acest ”Foc Viu” se află într-un loc destul de greu accesibil, mai ales pe vreme nefavorabilă. Am vizitat zona în urmă cu aproximativ patru ani și ne-am propus să revenim în viitor.
Sursa: amfostacolo.ro
