536
1k share, 536 points

Țara Făgărașului a constituit din cele mai vechi timpuri, alături de Țara Bârsei, o zonă de refugiu în fața dușmanului, datorită poziției sale geografice favorabile.

Aflată pe rând în componența Țării Românești (regăsim apanajele Făgărașului și Almașului în marele titlu voievodal al lui Mircea cel Bătrân) si sub stăpânirea regilor Ungariei, străvechiul teritoriu românesc revine la patria-mamă o dată cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Făgăraş este un pitoresc oraş montan din judeţul Braşov, în Transilvania. Populaţia sa este de peste 30.000 de locuitori, pe o bucată de pământ preţios. Ştiai că la ieşirea din Făgăraş către Braşov se află centrul geografic al României?

Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică, în cazul în care vrei să ştii unde poţi să fii în miezul ţării. Pentru vacanţa ta din Făgăraş, iată 5 obiective turistice pe care nu trebuie să le ratezi.

Suntem la începutul celui de-al treilea mileniu si totuşi turiştii care vor veni în Tara Făgăraşului vor fi impresionaţi auzind pe aceste meleaguri sunetele ciudate provocate de lovirea repetata a unei scânduri de lemn. Vor afla ca acest ritual se numeşte „a bate toaca si ca este modalitatea prin care oamenii sunt chemaţi la biserica…

Indiferent de modestia sau grandoarea bisericilor, acestea sunt locurile cărora românii le-au dedicat cele mai de preţ averi ale lor: peisajul, arta construcţiei si, nu în ultimul rând, cele mai preţioase obiecte, de la monturi de argint si aur până la cele mai rafinate ţesături.

Pentru ca toate momentele importante ale existentei românilor sunt strâns legate de biserica.

Marea majoritate a românilor sunt ortodocşi, dar exista si un număr mare de credincioşi catolici sau greco-catolici, astfel ca putem întâlni aşezăminte splendide dedicate acestor rituri. în plus, aici au fost binevenite si alte grupuri etnice, pe cuprinsul ţinutului gasindu-se edificii religioase aparţinând maghiarilor si saxonilor transilvăneni.

Cunoscând bisericile româneşti – indiferent de credinţa cărora ie-au fost dedicate – povestea locurilor si a oamenilor ce le anima va fi mai uşor de înţeles.

Cetatea Făgăraş

Cetatea Făgăraş a fost construită în 1310, ca punct de apărare împotriva atacurilor tătarilor şi otomanilor. În trecut, cetatea a fost ocupată de Mihai Viteazul, în 1599, iar apoi acesta a dăruit-o soţiei sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul aferent.

De-a lungul timpului, Cetatea Făgăraş a fost, pe rând, şi cazarmă, închisoare militară, reşedinţa episcopului şi închisoare pentru oponenţii sistemului comunist. Abia în 1965 se încep lucrări de restaurare şi conservare pentru a aduce cetatea la stadiul în care o găsim azi.

Cetatea era aproape necunoscută în urmă cu câţiva ani. S-au făcut însă investiţii şi o promovare susţinută, iar în 2016, numărul turiştilor care i-au trecut pragul a depăşit 130.000. A fost inclusă de renumitul site de turism Hopper într-un al celor mai frumoase castele din lume, fapt care a adus la Făgăraş şi mulţi turişti străini.


O mare atracţie a cetăţii este garda formată din zece străjeri (pedestraşi cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi vor face schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică la ora 12.00. Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt copii fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul cetăţii din Făgăraş.

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraş este o biserică ortodoxă ctitorită chiar de Constantin Brâncoveanu. Domnitorul a înălțat acest frumos lăcaș de cult, după ce singura biserică din Făgăraș, Biserica veche din lemn a ars, iar creștinii ortodocși din oraș erau nevoiți să parcurgă kilometri întregi până la bisericile din localitățile învecinate, pentru a participa la slujbe. Modelul după care a fost inspirată această biserică este Capela Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia.

Biserica în ansamblul ei marchează prezenţa stilului renaşterii brâncoveneşti. Faţadele evidenţiază două brâie caracteristice acestui stil, la fel şi cornişele de sub streaşină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale.

Şi clopotniţa are formă octogonală şi se află deasupra naosului. Cupolele sunt în număr de trei, din cărămidă şi de formă semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt şi cele şapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca şi ancadramentul uşii, păstrată în forma sa originală.

Decorul altarului şi al naosului a fost executat în tehnica frescei, urmând îndeaproape iconografia şi maniera stilistică bizantină, de cei doi fii ai lui Preda, Preda şi Teodosie. Pictura din pronaos s-a executat mai târziu şi este opera unui pictor necunoscut, de o valoare mult mai mică.

Muzeul Făgăraş

Muzeul Ţării Făgăraşului este un muzeu istoric şi etnografic reprezentativ pentru ţara noastră, înfiinţat în anul 1923. Acesta adăposteşte patrimoniul colecţionat de profesorul Valer Literat, care a dorit să împărtăşească publicului micile comori găsite de el din vremuri demult apuse.

În timp, muzeul primeşte statut de instituţie de stat şi îi este afiliat Muzeului Brukenthal din Sibiu. Expoziţiile muzeului au ca temă centrală neamul românesc.

Muzeul are o bogată colecţie de obiecte valoroase, iar activitatea de cercetare istorică nu s-a oprit o clipă. Are un profil mixt, adică este un muzeu de istorie, de artă şi de etnografie. Printre colecţiile care se pot admira aici, se numără cele de arme, carte românească, numismatică, artă decorativă, ceramică populară, ţesături şi multe altele.

Muzeul Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” are trei secţiuni mari, stabilite în funcţie de conţinutul patrimoniului posedat. Cele trei secţiuni sunt Istoria Ţării Făgăraşului (se pot vedea obiecte arheologice din epocile medievală şi modernă, dar şi arme), Etnografia Ţării Oltului (adăposteşte obiecte din ceramică, icoane, ţesături şi porturi populare) şi Galeria de sculptură Virgil Fulicea.

Biserica Sfânta Treime

Biserica Sfânta Treime din Făgăraş are o istorie strâns legată de trecutul zbuciumat al orașului. Aceasta a fost zidită în 1782, ca o capelă, pe un teren primit ca donaţie de la una dintre familiile bogate ale zonei, familia Borsos. În timp, aceasta a devenit biserică în tot sensul cuvântului. Interiorul acesteia cu picturile sale este păstrat impecabil în zilele noastre, lucrările de restaurare afectând doar zidul exterior.

Documentele nu menţionează prea multe lucruri despre existenţa lăcaşurilor de cult ortodoxe în Făgăraş până la 1625, când principele Gabriel Bethlen emitea un act pe 13 aprilie, prin care comunităţii ortodoxe din vechea cetate transilvană i se permitea să aibă un preot.

Trebuie menţionat că la acea vreme Făgăraşul avea o puternică comunitate calvină, iar românii ortodocşi erau lipsiţi de prea multe drepturi. Prin permisiunea primită, în 1625, de la principele Gabriel Bethlen, românii şi-au construit prima biserică, dar în afara oraşului, în zona Galaţiului Mic.

Monografia Bisericii „Sfânta Treime“ menţionează anul 1648 ca dată a zidirii acelei biserici din zona Galaţiului Mic, pentru care s-a primit aprobare de la principele Gheorghe Racoczi I.

Din nefericire pentru românii de atunci, după numai 10 ani, turcii şi tătarii au năvălit împotriva principelui Gheorghe Racoczi II şi au ars Făgăraşul, satele din Ţara Oltului şi implicit lăcaşul de cult al românilor făgărăşeni.  

Bazinul Laguna Albastră

După vizitele la aceste obiective turistice încărcate de istorie, o zi la Bazinul Laguna Albastră este finalul perfect pentru vacanţa ta în Făgăraș, mai ales pentru cei ce merg în concediu cu întreaga familie. Copii vor fi extrem de încântaţi de numeroasele bazine, tobogane şi trambuline special amenajate aici.


Like it? Share with your friends!

536
1k share, 536 points
Andreea Moțoc

Comentarii

comentarii