Cimitirul Eternitatea din Iași are o statuie a unei uriașe care a fascinat pe toată lumea. Uriașa din Iași este o legendă urbană ce datează de câteva secole și care a reușit să suprindă lumea și în special ieșenii.
În cimitirul Eternitatea din Iași se află sursa acestei legende. În timp ce reprezintă una din cele mai controversate povești ale județului, ramâne și o dovada fascinantă a arhitecturii vremii prin prisma statuii care se află în cel mai mare cimitir al Iașului.
Pe o alee lăturalnică se află statuia uriașei care a făcut curioase numeroase persoane. Aceasta își ascunde misterul în Cimitirul Eternitatea, predestinat pentru unul dintre cele mai contorversate personaje. Cenușa istoriei s-a așternut peste uriașă, dar nu și peste vorbele cetățenilor
De peste două secole, cei mai mulți din ieșenii care au trecut în cealaltă lume au ajuns în cimitirul de pe dealul Tătărași, fiind aduși pe ultimul drum cu dricul, căruța, fanfara sau chiar cu mașinile de lux, fiecare din ei pregătindu-și înainte de a muri – poate și cu câțiva zeci de ani înainte – cavouri frumoase, opulente, cu cruci impunătoare sau statui ale îngerilor.
Multe din mormintele vechi din acest cimitir au povești frumoase, macabre sau misterioase, iar dintre toate se distinge statuia Uriașei din Iași, care veghează cimitirul între doi copaci de peste un secol.
Mormântul Uriașei se află la câțiva zeci de metri de biserica Sf. Gheorghe, acesta fiind placat cu marmură de culoare neagră, devenind în timp un loc de pelerinaj.
Este de fapt cavoul care aparține familiei Rosetti, statuia reprezentând o fată ce stă în genunchi și cu mâinile împreunate, rugându-se. Legendele din spatele acestei statui au cucerit ieșenii care parcă nu își mai amintesc cum a ajuns statuia acolo.
Legenda Uriașei
Groparii din cimitir sunt cea mai rapidă sursă de informații, aceștia oferindu-se să spună povestea incredibilă a fetei pentru câteva țigări. Nimic nu garantează că aceasta este povestea adevărată, căci și ei au auzit-o de la alții dinaintea lor.
Se spune că într-un cavou se află fiica unui ofițer din Podu Iloaiei care ar fi suferit de gigantism.
Într-o altă poveste se pune că aceasta avea deja 3 metri la vârstă de 9 ani, fapt pentru care tatăl ei ar fi ucis-o pentru a spală rușinea familiei. Apoi acesta ar fi comandat statuia ce se află acum în cimitir pentru că i-ar fi părut rău pentru ce a făcut.
Alte povești vehiculate arată că uriașa a fost batjocorită de copii pentru cum arăta și pentru că era atât de diferită față de ei. Prietenii de joacă ar fi închis-o într-un loc întunecat, iar după ce a reușit să scape a rămas cu traume.
Aceasta a început să se comporte foarte urât cu toți copiii pe care îi vedea și să se răzbune pe toți pentru greșeala altora din trecut, astfel că a ajuns foarte aproape de a omorâ pe cineva. În acel moment tatăl ei i-a luat viața.
Într-o altă poveste se spune că Uriașa din Iași ar fi trăit 27 de ani și pentru că era foarte înaltă, avea mereu haine și încălțări făcute la comandă. Se mai spune și că aceasta ar fi avut o forță foarte mare și că atunci când strângea pe cineva în brațe nu își dădea seama de forța ei și sufoca oamenii.
În general toate poveștile se termină în mod tragic, căci Uriașa este împușcată de tatăl ei pentru a spală rușinea familiei și pentru a îi curma acesteia suferință.
Care este adevărul?
Deși această poveste atrage mulți curioși, adevărul este altul. Statuia reprezintă de fapt o imagine a Fecioarei Maria, care ar fi fost comandată de familia Rosetti din Italia.
Aceasta ar fi fost amplasată la cavoul familiei undeva la sfârșitul secolului al XIX-lea și pentru că în acele vremuri numai familiile înstărite își puteau pune statui sau monumente inedite la morminte, legenda Uriașei a început să prindă contur.
Statuia a fost cumpărată de Vasile Beldiman de la un maistru vienez și a fost făcută cadou la mormântul familiei Rosetti. Statuia a devenit cel puțîn în ultimii ani, loc de pelerinaj al tinerelor cupluri. Pe gât, palme și rochie, statuia uriașei poartă cuvinte precum: „iubire”, „sănătate”, „noroc”, „fericire”, „noroc în viaţă”.
La consolidarea adevărului vine și stradiul în care se află cavoul familiei Rosetti, acolo unde nu este trecut niciun nume de femeie, apărând doar două nume de bărbați îngropați acolo între anii 1872 și 1887.
Se crede că în cavou se află însă șapte bărbați și o femeie, fiica unui ofițer care ar fi trăit mai bine de 70 de ani și care ar fi fost și membră activă în comitetul Doamnelor Române Crucea Roșie.
