O zicală din Roma Antică spunea ca o veveriţă ar putea ajunge din Hispania in Italica pur şi simplu sărind din copac în copac. Într-atat de împadurit era Bătrânul Continent pe vremuri! Astăzi, dupa secole de defrişari necugetate, revoluţii industriale şi tehnologizare galopantă, pădurile mai acopera doar 44% din suprafaţa totală a Europei.
Aproape 80% dintre pădurile europene sunt deţinute în prezent de către Rusia. Însumând o suprafaţă de circa 1 miliard de hectare, pădurile Europei de azi alcătuiesc circa 25 % din totalul forestier al întregii lumi. Iar dacă tot ne-am lansat în analize pe baze de date, cifre şi procente, atunci trebuie să reţinem că doar 26% dintre pădurile europene mai pot fi considerate relativ sălbatice, majoritatea acestora fiind situate în ţările din nordul şi estul continentului. Mai jos am enumerat unele dintre cele mai importante din punct de vedere ecologic păduri din România şi Europa.
Printre miturile cu care ne placea noua, românilor, sa ne laudăm se numără şi accelea care afirmă, cu aplomb şi mândrie naţională, că ţara noastră detinea cele mai mari şi mai sălbatice păduri din Europa. Din nefericire, mitul în cauză a fost adevărat doar pana in anul 1989. Revoluţia din Decembrie a adus, printre altele, şi mutilarea codrilor seculari ai României. În mod paradoxal, perioada comunista a fost cea mai propice pentru codrii romanesti: atunci am avut cea mai buna protecţie împotriva tăierilor abuzive şi necugetate de pădure. Regimul ceauşist a mentinut atât pădurile seculare, cât şi pădurile tinere, plantate şi îngrijite prin eforturile si grija lui Marin Dracea, părintele silviculturii şi împăduririlor din România.
O zicală din Roma Antică spunea ca o veveriţă ar putea ajunge din Hispania in Italica pur şi simplu sărind din copac în copac. Într-atat de împadurit era Bătrânul Continent pe vremuri! Astăzi, dupa secole de defrişari necugetate, revoluţii industriale şi tehnologizare galopantă, pădurile mai acopera doar 44% din suprafaţa totală a Europei.
Aproape 80% dintre pădurile europene sunt deţinute în prezent de către Rusia. Însumând o suprafaţă de circa 1 miliard de hectare, pădurile Europei de azi alcătuiesc circa 25 % din totalul forestier al întregii lumi. Iar dacă tot ne-am lansat în analize pe baze de date, cifre şi procente, atunci trebuie să reţinem că doar 26% dintre pădurile europene mai pot fi considerate relativ sălbatice, majoritatea acestora fiind situate în ţările din nordul şi estul continentului. Mai jos am enumerat unele dintre cele mai importante din punct de vedere ecologic păduri din România şi Europa.
Printre miturile cu care ne placea noua, românilor, sa ne laudăm se numără şi accelea care afirmă, cu aplomb şi mândrie naţională, că ţara noastră detinea cele mai mari şi mai sălbatice păduri din Europa. Din nefericire, mitul în cauză a fost adevărat doar pana in anul 1989. Revoluţia din Decembrie a adus, printre altele, şi mutilarea codrilor seculari ai României. În mod paradoxal, perioada comunista a fost cea mai propice pentru codrii romanesti: atunci am avut cea mai buna protecţie împotriva tăierilor abuzive şi necugetate de pădure. Regimul ceauşist a mentinut atât pădurile seculare, cât şi pădurile tinere, plantate şi îngrijite prin eforturile si grija lui Marin Dracea, părintele silviculturii şi împăduririlor din România.
Retrocedarea pădurilor, in lipsa unor legi drastice de protecţie, a reprezentat una dintre cele mai inconştiente şi lacome măsuri luate de catre guvernanţii postdecembrişti indifierent de culoarea lor politică. Zeci de mii de hectare de pădure au fost, astfel, masacrate şi vandute pe nimic: proprietarii, în goana lor după o îmbogaţire rapidă, nu au dat doi bani pe ecologie şi conservarea mediului. Retrocedarea pădurilor, alături de jaful organizat şi tăierile ilegale s-au constituit în cele mai mari pericole la adresa pădurilor românesti.
Aşa s-a ajuns la situaţia actuală, cînd doar 26% din suprafaţa României mai este împadurită, în conditiile în care, conform normelor internaţionale, procentul minim de împadurire a teritoriului unei ţari nu trebuie sa ajungă sub 25%, dacă se ia in calcul crearea unor condiţii de sănătate cat mai bune pentru populaţie. Astăzi, ne aflam cu mult sub media europeană, iar la capitolul păduri, România se afla pe locul 13 în Europa. Spre ruşinea noastra, ţari care au o climă si un relief aproape identice cu cele ale noastre, stau mult mai bine, când vine vorba de fondul forestier. Bunăoară, Austria este împadurita in proportie de 38%, Slovacia are 34,7% teritoriu împădurit, iar Bulgaria, cu care ne place sa ne comparam stupid, la absolut orice, are 32,5% păduri.
Tot in zilele noastre, fiecare român beneficiaza de doar 0,33 hectare de pădure pe cap de locuitor. În Europa, pe primele locuri întalnim ţările nordice: Finlanda (4,66 hectare la un locuitor), Suedia (2,88 ha) şi Norvegia (2,32 ha).
Prin urmare, jaful şi distrugerea pădurilor românesti continuă la proportii nemaintâlnite decat intr-o ţara din lumea a treia. Unde nu există lege şi orice străin cu bani face tot ce pofteşte cu complicitatea politicienilor şi autorităţilor locale. Ce se va alege de pădurile stravechi din România (în conditiile in care autoritaîile vor sa construiască o autostradă care va strabate Munţii Retezat), numai bunul Dumnezeu poate şti. Noi, românii, nu mai suntem demult fraţi cu pădurea, cum spunea un proverb de odinioară…
Retrocedarea pădurilor, in lipsa unor legi drastice de protecîie, a reprezentat una dintre cele mai inconştiente şi lacome măsuri luate de catre guvernanţii postdecembrişti indifierent de culoarea lor politică. Zeci de mii de hectare de pădure au fost, astfel, masacrate şi vandute pe nimic: proprietarii, în goana lor după o îmbogaţire rapidă, nu au dat doi bani pe ecologie şi conservarea mediului. Retrocedarea pădurilor, alături de jaful organizat şi tăierile ilegale s-au constituit în cele mai mari pericole la adresa pădurilor românesti.
Păduri din România
Pădurile Trillemarka şi Rollagsfjell, Norvegia
Pădurea Borthwood Corpse, Anglia
Citește mai mult: http://www.cunoastelumea.ro/acestea-sunt-cele-mai-frumoase-paduri-din-europa-si-din-romania/