517
1.2k shares, 517 points

Zona Călimănești-Căciulata are o existență îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede dacice și castrele de la Jiblea și Arutela. Pe timpul împaratului Hadrian (117 – 138 d.Hr.) apele de la Bivolari au fost folosite de romani și de populația dacă la termele Arutela.

Prima mentiune documentara apare în condica Mânastirii Cozia, pe 20 mai 1388, când prin documentul amintit, Mircea cel Batrân primeste de la Nan Udaba “locul numit Calimanesti pe Olt”, pe care acesta îl inchina Mânastirii Cozia.

Spre deosebire de alte sate, satul Calimanesti era liber de taxe si alte munci. Dar aceste drepturi sunt incalcate de Radu II (1421) si mai târziu de catre toti domnitorii pâna la Radu Mihnea (1611), care îi obliga pe locuitorii Calimanestiului sa aiba grija de drumul pâna la mânastirea Cozia.
In 1646, locuitorii satului se rascoala pentru a-si câstiga libertatea, dar interventia mânastirii si a trupelor domnesti au dus la aservirea satului.

În 1543, lânga Mânastirea Cozia s-a înaltat Bolnita, de catre Radu Paisie. La Bolnita Coziei, numerosi negustori straini, bei turci si pase, precum si unii dintre faimosii domnitori ai Tarii Românesti, si-au tratat suferintele. De asemenea, multi revolutionari pasoptisti (Radu Sapca, Dinicu Golescu si altii) si-au gasit aici loc de odihna si popas.

La Calimanesti si Cozia, domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de o primire entuziasta din partea locuitorilor, atunci când a vizitat regiunea Oltului în iunie 1859, dupa unirea Principatelor Române.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1386 însa pe teritoriul localitatii componente Pausa au fost descoperite urmele unei vechi asezari romane ce purta numele de Arutela sau Alutela. În anul 1890 Calimanesti-Caciulata devine statiune iar în anul 1927 Calimanesti primeste statutul de oras.

Castrul Roman Arutela

Primele cercetari asupra efectelor terapeutice ale acestor ape au fost facute de dr. Mayer în 1829, din porunca domnitorului Grigorie Ghica, continuate apoi în anul urmator de catre C. Fr. Siller.
În 1830 sunt facute primele amenajari iar lucrarile de captare vor fi facute în anul 1848 de catre Constantin Golescu. Doctorul francez Joseph Caillat, care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Calimanesti.

La 27 mai 1855, Carol Davilla ramâne impresionat de calitatile curative ale apelor din zona Calimanesti-Caciulata si propune înfiintarea aici a unui stabiliment pentru ostasi, similar celui existent la Olanesti. Tot în acesti ani faima izvoarelor creste, la recomandarea lui Carol Davilla facând cura cu apa de Caciulata împaratul Frantei, Napoleon al III-lea, miraculosul remediu contra litiazei renale fiindu-i trimis la Paris cu diligenta. De efectele aceleasi ape s-au bucurat ulterior împaratul Austro-Ungariei, Frantz-Joseph, presedintele Frantei Emil Loubet, arhiducele austro-ungar Leopold Salvatore.

In 1873, apele minerale de la Calimanesti sunt medaliate la Expozitia de la Viena, iar în 1893 primesc “Diploma de Grand-Prix” si medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles. Primele pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910.

Complex Balnear Caciulata

în staţiunea Călimăneşti-Căciulata se regăsesc 4 tipuri de izvoare:1. Izvoare oligominerale: Călimăneşti 7 şi 14 (sub 1 g la mie)2. Izvoare hipotone: majoritatea izvoarelor (1-8 g la mie)3. Izvoare izotone: Călimăneşti 5 şi 8 (8-9 g la mie)4. Izvoare hipertone: Călimăneşti 6 (peste 10 g la mie)Izvoarele din această staţiune sunt recomandate şi pentru uz intern sub formă de injecţii, irigaţii sau aerosoli. Evoluţia unui astfel de tratament trebuie urmărită îndeaproape de către un medic balneolog.

Principalele izvoare din staţiune sunt:

·       Izvorul Căciulata 1 a fost găsit în anul 1848 şi 6 ani mai târziu a fost captat de Alexandru Golescu Negru, revoluţionar paşoptist. Apa izvorului este limpede, gust uşor sărat însă plăcut, cu un miros de hidrogen sulfurat pronunţat. Apa izvorului este sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă şi atermală, cu o mineralizare de 3349,3mg/l; Temperatura apei este de 12 °C., pH-ul de 7,5, cu reacţie slab alcalină. Apa izvorului are efet diuretic şi este folosită cu succes în tratamentul afecţiunilor de rinichi, litiazelor renale oxalice, urice sau fosfato-magneziene. În plus, tratamentul ajută la fixarea glicogenului în ficat şi scade glicozuria şi glicemiile patologice. Pe lângă aceste efecte, cura are efect curativ pentru gastritele cornice, hepatitele şi colecistele cornice sau pentru glicozuria diabetică.

·       Izvorul Căciulata 2 (situat în Parcul din Căciulata) are apa slab clorurată, bicarbonată, sodică, calcică şi magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare de 2165,4mg/l; Temperatura apei este de 12 °C, pH-ul de 7,5. Apa acestui izvor este des folosită pentru tratarea ulcerului cronic sau gastritele cronice.

·       Izvoarele 4 şi 5 de la Călimăneşti au temperatura apei cuprinsă între 8-14 °CCelsius, iar mineralizare foarte mare. Apa izvoarelor este sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.

·       Izvorul 6 Călimăneşti are o temperatură de 16 °C cu apă sulfuroasă, clorurată, sodică, calcică, magneziană, uşor hipertonă, atermală, cu o mineralizare totală de 17778 mg/l. Important de ştiut este faptul că acest izvor considerat ca fiind cel mai concentrat izvor pentru cura internă. Apa acţionează asupra secreţiei gastrice şi asupra tranzitul gastrointestinal. În plus, apa este indicată în gastrite cronice hiperacide, în colecistitele cronice şi în tratamentul blefaroconjuctivitelor (spălarea ochilor), în rinite (spălări nazale) şi în faringoamigdalite.

·       Izvorul 7 are apa oligominerală, slab bicarbonată, sulfatată, clorurată, potasică, sodică, magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare totală de 540,8 mg/l.

·       I.zvorul 8 a fost folosit iniţial pentru tratament extern, iar apoi a fost recomandat numai în cură internă. Apa de aici este sulfurată, clorurată, sodică, potasică şi magneziană, izotonă şi atermală, cu o mineralizare totală de 6995 mg/l şi ajuta la tratamentul gastritei cronice, hepatitei cronice postvirotice, alergiilor alimentare sau intoxicaţii cronice profesionale. Apa izvorului 8 se foloseşte şi sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizaţii şi irigaţii vaginale, fie sub aplicarea de comprese în locurile afectate de diferite eczeme.

·       Izvorul Călimăneşti 14 are apa oligominerală, slab bicarbonată, clorurată, sodică, potasică, magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare de 555,0 mg/l; temperatura apei de 14 °C. Izvoarele apei sunt utilizate în tratarea gastroduodenitelor hiperacide, ulcerelor gastroduodenale cronice, gastritelor hiper acide, enterocolitei.

·       Izvorul Cozia 2 are apa slab sulfuroasă, bicarbonată, clorurată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă, mezotermală, cu o mineralizare totală de 1254,5mg/l şi este folosită în tratarea hipertensiunii arteriale sau hipertrofiei de prostată incipientă.

·       Izvorul Păuşă 1 are apa sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, calcică, sodică şi magneziană, hipotonă, atermală şi este folosit pentru cura internă, în dispepsii gastrice cronice, hepatitele cronice posthepatice sau afecţiunile aparatului urinar, albuminorii simple, nefrite insulare.

·       Izvorul Păuşă 2 are apa slab sulfuroasă, sodică, calcică, bicarbonată şi magneziană, hipotonă, atermală şi se foloseşte cu succes în tratarea calculozei renale.


Sursa: caciulata-cazare.ro; statiunibalneare.com/

Booking.com

Like it? Share with your friends!

517
1.2k shares, 517 points

Comentarii

comentarii