Armenia este fascinanta prin diversitatea peisajelor ei: de la zone semi-desertice pana la pajisti alpine, de la varfuri acoperite cu zapada pana la plajele cu nisip alb de la Lacul Sevan, de la padurile luxuriante din Parcul National Dilijan pana la rocile uriase, uimitoare ale Canionului Noravank. Peste toate acestea, istoria ei veche de peste 5000 de ani, cele mai vechi biserici si manastiri crestine localizate in decoruri naturale spectaculoase au transformat aceasta mica tara intr-o adevarata nestemata a Europei. Dar nu despre atractiile turistice vreau eu sa va povestesc astazi, ci vreau sa va fac pofta de Armenia vorbindu-va despre traditia armenilor in prepararea bauturilor.
Vechea Armenie era vestita pentru bauturile sale alese, datorate florei bogate si diverse de pe platoul muntos armean. De milenii, locuitorii Armeniei istorice au cultivat vita-de-vie si au produs diferite soiuri de vin si acestea nu sunt doar vorbe, nu sunt povesti, oamenii de stiinta au dovedit ca strugurii au fost cultivati pe pamanturile armenesti de mii de ani. Astfel incat nu este de mirare ca pe teritoriul Armeniei de astazi – o mica parte din Armenia istorica – se intalnesc circa 600 de soiuri de vita-de-vie.
In septembrie 2010 arheologii au descoperit o unitate completa de producere a vinului ce dateaza de peste 6100 de ani – cea mai veche din lume cunoscuta pana acum. In aceeasi zona, cu doar cateva luni inainte – in iunie 2010, descoperisera un mocasin de piele, perfect pastrat, care avea o vechime impresionanta, circa 5500 de ani, acesta fiind cel mai vechi obiect de incaltaminte din lume gasit pana in prezent. Pestera in care a fost facuta descoperirea este situata intr-o zona muntoasa din regiunea Vayotz Dzor din Armenia. Anterior, cele mai vechi vestigii ale unei unitati de producere a vinului datau de peste 5100 de ani si fusesera descoperite in anii `80 in Egipt. Cel mai probabil, vinul era preparat dupa ce strugurii erau zdrobiti cu picioarele, obicei care a persistat mii de ani in multe regiuni viticole. Cercetatorii incearca sa stabileasca cu exactitate carei culturi apartineau oamenii care produceau vin in acele timpuri si de la care a ramas acest mocasin. Cel mai probabil, se pare ca acestia apartineau culturii Kura Araxes, o straveche civilizatie trans-caucaziana.
Tot in Armenia s-a gasit o piatra sedimentara ce avea imprimata forma unei frunze de vita-de-vie, la fel de veche – 5-6 mii de ani. Nu departe de Vagharsapat, intr-o asezare neolitica, s-au gasit urme ce dovedesc fabricarea vinului. In peretii unor vase de lut descoperite intr-o necropola din epoca bronzului (sec. 8-7 i.Hr.) se pastrau, infiltrate, resturi de vin. In multe locuri din Armenia s-au gasit vase antice care erau destinate pastrarii sau consumarii vinului. Au mai fost descoperite ramasite de struguri si vin, vechi cu 5 milenii inainte de Hristos si, in urma cercetarilor, s-a aflat ca se aseamana cu unele soiuri cultivate de armeni, in prezent, in Campia Araratului. Pe teritoriul fostului Regat Urartu – denumire ce inseamna “pamanturile invecinante Muntelui Ararat”, regiune care astazi este impartita intre Armenia, estul Turciei si nord-vestul Iranului, s-au gasit inscriptii cuneiforme care dovedesc ca in acele vremuri antice s-au construit canale pentru irigatii, pivnite uriase pentru pastrarea vinului si chiar au existat monumente dedicate vitei-de-vie si vinurilor.
Read more: https://www.sacalatorim.ro/scurta-poveste-armeneasca/
