Nordul Moldovei este una dintre cele mai frumoase și reprezentative zone din țara noastră. Spiritualitatea și natura sunt o combinație pusă la loc de cinste pe aceste meleaguri, iar oamenii care vin aici sunt mereu încântați.
Printre cele mai recunoscute obiective turistice din această parte a Moldovei se numără multitudinea de mănăstiri, majoritatea ctitorite de domnitorii moldoveni acum sute și sute de ani. Ele au rămas încă niște ținte bine luate în vizor de cei care își propun să viziteze aceste locuri.
Fie că se remarcă printr-o arhitectură aparte sau printr-o curte extraordinar de frumos amenajată, fie că adăpostesc mormintele unor personalități marcante pentru istoria și cultura noastră sau cuprind icoane și moaște făcătoare de minuni, mănăstirile din Nordul Moldovei fură inima oricui.
Creștinii practicanți preferă concediile în astfel de locuri lăuntrice, unde pot consolida legăturile cu divinitatea, iar pe lângă ei, sunt foarte multe persoane care doresc să găsească pace și liniște în vacanțele lor. Chiar și cei care nu sunt religioși rămân surprinși de măreția și senzațiile întâlnite aici.
Mănăstirea Putna
Printre cele mai cunoscute mănăstiri din aceste locuri, ctitorie a celebrului voievod Ștefan cel Mare, se numără și Mănăstirea Putna. Aceasta a fost înălțată între anii 1466 și 1469 și a întmpinat de-a lungul vieții sale numeroase necazuri cum ar fi incendii sau asedii.
Putna adăpostește mormântul ctitorului său, fiind unul dintre punctele de interes ale zonei. Aceasta se află în localitatea Putna, din județul Suceava, și nu percepe nicio taxă de intrare. Totuși, trebuie respectat codul vestimentar specific unui lăcaș de cult: fără pantaloni sau fuste scurte, iar femeilor le este recomandat să-și acopere capul.
În incinta curții mănăstirii, putem vizita și un muzeu mănăstiresc foarte bine dezvoltat, care cuprinde numeroase broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane și multe altele.
Mănăstirea are hramul Adormirii Maicii Domnului și este una dintre cele mai importante locuri pe care orice român ar trebui să le vadă măcar o dată în viață.
Mănăstirea Voroneț
Albastru cu cap încoronat, cu albastru tăiş fulgerător, pe albastru l-a decapitat peste nor, sub nor. Albastru fără cap, a căzut, nu el bineînţeles, trupul lui, din văzut deveni nevăzut înaintea şi-napoia norului Albastru cel mare, din cer cel pe dinlăuntru şi pe dinafară ţinea în echilibru sever secunda dimineţii şi pe cea de seară. Albastru de Voroneț, de Nichita Stănescu
Cu toții atunci când zicem Voroneț ne gândim la acea nuanță de albastru specifică, care înconjoară clădirea mănăstirii și care îi oferă înfățișarea sa inconfundabilă. Aceasta este și ea o ctitorie a lui Ștefan cel Mare, de prin anii 1488, și a cărei construcții a durat în jur de 4 luni. Mănăstirea face parte din tradiția voievodului de a ridica câte un lăcaș de cult în cinstea fiecărei victorii dintr-o bătălie.
Aflată tot în județul Suceava, la Gura Humorului, Mănăstirea Voroneț este supranumită și „Capela Sixtina a Estului”, grație felului în care arta tradițională s-a îmbinat cu arta religioasă. În acest sens, în interiorul mănăstirii puteți admira o serie de picturi ce înfățișează câteva dintre cele mai importante scene din textele biblice, cum ar fi Cina cea de Taina, Spălarea Picioarelor sau Ciclul Patimilor.
Mănăstirea Voroneț are hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și dispune, în chiliile maicilor, de locuri de cazare frumoase, liniștite și la un preț mai mult decât accesibil. Pentru o experiență completă, recomandăm să participați la slujbele de la aceste lăcașuri sfinte, pentru că atmosfera este foarte diferită față de cea de la bisericile din oraș.
Mănăstirea Sucevița
Tot în județul Suceava, de data aceasta în comuna Sucevița, întâlnim mănăstirea cu același nume. Legenda spune că o femeie cufundată în păcate, pentru a se curăța de lucrurile rele pe care le-a sălășuit, a transportat cu cu carul său tras de boi, timp de 30 de ani, piatra care a reprezentat temelia actualei mănăstiri.
Izvoarele istorie amintesc în schimb de faptul că Mănăstirea Sucevița a fost construită sub îndrumarea voievodului moldovean Petre Șchiopul, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, ctitorie a familiilor boierești din rangul Movileștilor.
Arhitectura sa este specifică zonei de nord a Moldovei, deoarece aceasta este reprezentată de o îmbinare de elemente ce țin de arta bizantină și gotică, căreia i se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn, tiparul clasic moldovenesc.
Întocmai precum la Mănăstirea Putna, putem alege să vizităm și muzeul din incinta ansamblului religios, care curpinde numeroase piese de muzeu, similare cu cele din prima parte.
