Țara noastră e plină de tradiții și meșteșuguri care de-a lungul anilor ne-au format o imagine demnă de apreciere. Românii, oameni muncitori, inimoși și plini de talent, continuă să impresioneze cu îndeletnicirile pe care le-au învățat din moși-strămoși. Adevărul este că odată cu trecerea timpului și goana nebună spre tehnologie, istoria și tradiția rămân tot mai des prăfuite și uitate, în cămările bunicilor.
Însă, așa cum ne place să spunem adesea, Dumnezeu le așază pe toate. Din fericire, oamenii patrioți încă mai păstrează în România locuri ce poartă parfumul vremurilor apuse. Și nu doar că le păstrează, ci le dezvoltă și le fac cunoscute mai departe.
Un asemenea loc este și Horezu, parte a județului Vâlcea, situat la jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.. Așa cum probabil ai mai auzit, Oltenia este cunoscută drept un oraș cu o încărcătură istorică aparte, orientat îndeosebi către activități de artizanat specific românesc.
Ce ne propune Horezu? Dacă ajungi prin aceste părți, trebuie să știi că îți poți face o vacanță pe cinste, pentru că nu te vei plictisi nici măcar o secundă. Mănăstiri, peșteri, peisaje de poveste, pensiuni îngrijite și .. un meșteșug special. Acestea sunt câteva dintre ideile pe care le poți aborda dacă te afli în acest loc.
Știu la ce ți-a rămas gândul. Despre ce meșteșug e vorba? Ei bine, dacă atunci când ai vizionat filmul Fantoma mea iubită ți-ai dorit să experimentezi și tu olăritul ca Demi Moore, asta e șansa ta. Horezu este raiul vaselor de ceramică realizate atât cu mâna, cât și cu inima. Aici, una dintre cele mai frumoase îndeletniciri a rămas vie, ajutându-i pe localnci să-și câștige traiul și să-și păstreze identitatea culturală.
Cu timpul ceramica de Horezu a devenit o adevarata marcă, zona fiind probabil un lider în crearea ceramicii populare românești. Odată ajuns în Horezu, este greu să nu te laşi impresionat de cantitatea imensă de vase ceramice, de milioanele de culori și decorul jucăuş al acestora. Stilul nu a încetat niciodată să impresioneze atât prin procedurile utilizate cât şi prin tematica specifică.
Cum a început totul? Originea numelui este una cu adevărat hilară. “Horezu” provine de la numele unei păsări, numită “ciuhurez” sau “huhurez”. Este o pasăre răpitoare de noapte, asemănătoare cu bufnița, iar pe vremuri, pe aceste meleaguri, trăia un număr mare de “huhurezi”. Legenda spune că, într-o noapte, o pasăre de acest fel a speriat-o pe însăși doamna lui Brâncoveanu întrucât sunetele pe care le scoate sunt asemenea numelui. Conform cercetărilor istoricului Eugen Petrescu, localitatea, ce mai poartă numele de “Patria huhurezilor” apărea cu numele Huhurezi, Hurezi și într-un final s-a ajuns la forma de astăzi: Horezu.
Odată ce ajungi în Horezu nu ai cum să nu remarci pe stradă atelierele de olărit care pur și simplu îți încântă ochii. Din mâinile meşterilor olari rezultă vase de diferite forme şi dimensiuni. Motivele centrale tradiţionale pictate pe ceramica de la Horezu sunt cocoşul, steaua, soarele, spirala, spicul grâului,pomul vieţii, peşti, hora cu figuri umane, adăugându-se anumite alte elemente vegetale orientate în special pe margini: frunze, copaci, vreji, boboci de floare, frunza de stejar, ghinda.
Toate aceste elemente nu sunt alese la întâmplare ele având o puternică încărcătură semantică: soarele înseamnă viaţă şi bucurie, pomul vieţii înseamnă perpetuare, regeneare, victoria vieţii sau tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, şarpele este simbolul fertilităţii, peştele este simbolul creştinismului, al liniştii şi împăcării, legătura cu Iisus Hristos. Elementul central este cocoşul. Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului roman.
Olăritul este ridicat la un adevărat rang de artă datorită talentului meșteșugarilor. Acum patru ani UNESCO a decis, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial. Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este „un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat.
Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, „bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. (…) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.
Ceramica de Horezu reprezintă una dintre cele mai attractive cărţi de vizită ale României, datorită strădaniei şi efortului meşterilor olari de a crea piese unice şi autentice.
Horezu este un centru etnografic și un vechi centru de ceramică populară, în care toate valorile culturale aflate într-o zonă cu floră și faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag turiștii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potențial turistic.
Nu rata acest loc, căci ai putea experimenta lucruri ce nu pot fi întâlnite în alte colțuri ale țării. Pe lângă faptul că-ți poți achiziționa oricât de multe amintiri și cadouri pentru cei dragi de aici, poți încerca să-ți realizezi propriile vase personalizate. Olăritul este o activitate foarte relaxantă, ce te va face să uiți pentru un timp de tot ce te înconjoară.
