549
860 shares, 549 points

Spun doar atât: Bălteni, Pissiota, Snagov, Căldărușani. Așa sună o mini-vacanță în apropiere de București, într-o zi cu vreme bună. Cu toții rămânem fără idei la un moment dat. Mereu ne lovim de ziua aceea când parcă am ieși din casă, parcă am merge undeva, dar nu știm unde. Când vrei să ai parte de o mică escapadă, dar totuși să fii seara acasă pentru a te bucura de cina în familie, o scurtă plimbare pe traseul propus de noi e ideea perfectă.

Traseul de care îți vorbesc  explorează împrejurimile Bucureștiului și atinge câteva puncta turistice cu un important rol istoric. Prima oară vei ajunge la Schitul Bălteni, care propune o arhitectură  deosebită, fiind un loc în preajma căruia a fost ucis vestitul Vlad Țepeș; apoi vei trece pe la  Mănăstirea Snagov, cea care găzduiește mormântul vestitului voievod; iar spre final vei întâlni Biserica Pissiota, un edificiu renascentist italian pictat de Costin Petrescu, cel care a înfrumusețat Ateneul Român. Călătoria se încheie cu o vizită la  Mănăstirea Căldarușani, o ctitorie specială a marelui Matei Basarab și o imagine de decor a filmelor românești.

Schitul Bălteni

Majoritatea turiștilor nu au așteptări prea mari când vine vorba de acest loc, însă odată ce ai ajuns aici, vei rămâne impresionat de frumusețea locului. La aproape trei kilometri de Periş, în inima a ceea ce a mai rămas din vestiţii Codri ai Vlăsiei, se află satul Bălteni. La capătul unei ulicioare care porneşte din strada principală, chiar pe malul unui ochi de apă, se înalţă Biserica “Sfântul Nicolae” a fostului Schit Bălteni. Pentru câteva secunde te vei simți transpus într-o poveste, iar pe măsură ce vei înainta pe  drumul  îngust străjuit de copacii seculari, îți vor fura privirea casele cu o arhitectură bine păstrată în timp. Lacul Scroviștea și schitul ce poartă pe umeri o arhitectură deosebită  îți vor confirma că a meritat drumul până aici.  

Zona este însemnată istoric întrucât multe personalități ale patriei noastre au “sfințit” acest loc cu prezența lor. Aici a fost omorât Vlad Țepes și tot aici, peste ani, a fost amplasată reședința Casei Regale. Biserica din Bălteni este de o frumuseţe aparte. Acoperită cu şindrilă, având un pridvor supralărgit asemănător cu cel de la biserica Mănăstirii Tismana, sfântul lăcaş este întărit cu nişte contraforţi care au fost ridicaţi în dreptul absidelor. Foarte interesant: pereţii interiori ai bisericii nu au fost niciodată pictaţi. Ei sunt pur şi simplu văruiţi, ceea ce te face să te simţi ca într-o casă autentic ţărănească. Icoanele bisericii din Bălteni sunt foarte vechi. Astfel, icoana împărătească a Mântuitorului datează din octombrie 1857.

 În biserică este răcoare, chiar frig. Parcă toate gerurile din cele 395 de ierni care au trecut peste acest sfânt lăcaş s-au păstrat în zidurile sale şi acum ies puţin câte puţin. În naos este o sobă din metal, micuţă şi cochetă, dar nu poţi să nu te întrebi ce poate ea să facă în timpul iernii, dacă acum, vara, este atât de rece înăuntru.

Mănăstirea Pissiota

Mănăstirea Pissiota a devenit  neîncăpătoare tot mai des. Se pare că turiștii au prins drag de acest loc și vin, cu mic, cu mare, să se bucure de frumosul locaș cu har.  Amplasată chiar în Poenarii Burchii, Mănăstirea Pissiota este cunoscută drept unul dintre lăcașurile unde au avut loc multe minuni. Poveștile sunt multe și impresionante. Cei mai înfocați credincioși spun cu tremur în glas povestea unui om orb ce în urmă cu mulți ani ar fi venit la mănăstire și că ar fi fost suficient să se spele pe față cu apă din izvorul din curtea mănăstirii ca să-i revină vederea.

Mănăstirea ce a fost construită de un om de afaceri grec, al cărui nume îl poartă, îmbină stilul bizantin cu stilul renascentist italian.

Terenul pe care a fost construit aşezământul monahal a fost cumpărat în 1919 de inginerul Nicolae Pissiota şi soția sa Zoe, de la familia generalului Gheorghe Angelescu, fost ministru de război. Buni credincioşi, soţii Pissiota dispuneau de o mare avere, care le-a permis să ridice din temelii mănăstirea şi să o înzestreze cu cele necesare. Au construit-o între anii 1928 şi 1929, ca schit de călugări, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că familia lor a fost ferită de ororile războiului. Ctitorii au ales hramul Naşterea Maicii Domnului, Mănăstirea Pissiota fiind sfinţită la 8 septembrie 1928. La interior a fost pictată de Costin Petrescu, cel care a realizat pictura interioară din Ateneul Român și pictura Catedralei din Alba Iulia, operele pe care trebuie să le admire de fiecare dată când ai ocazia.

Pana aici, drumul îți va  scoate în cale și alte case frumoase – care au mai păstrat arhitectura veche, o cruce de hotar și o frumoasă statuie – monument funerar.

Mănăstirea Snagov

Mănăstirea lui “Vlad Țepes” este situată chiar pe o insulă a celebrului lac Snagov și este înconjurată de puternicii codrii ai Vlasiei. Mănăstirea Snagov ocupă un loc de cinste în clasamentul mănăstirilor de pe lângă București, dar și a celor din țară, fiind una dintre cele care pe lângă frumusețea arhitecturală, importanța ctitorului, vechimea picturilor și a necropolelor, ne atrage și cu cadrul natural în care este amplasată.  Această mănăstire a fost menționată documentar la sfârșitul anilor 1300 – începutul anilor 1400, pe timpul domnitorilor Dan I și Mircea cel Bătrân și așezată pe o veche așezare dacică. Având în vedere faptul că Vlad Țepeș a fost omorât în zonă și găsindu-se aici și o piatră funerară ce-l indică, mănăstirea și-a luat și numele domnitorului, care se pare că a fost înmormântat aici și nu la ctitoria sa de la Comana.

O altă legătură a mănăstirii cu celebrul Vlad Țepeș este și faptul că acesta a dispus în timpul domniei sale, construirea unui zid de apărare, a unui tunel de refugiu pe sub apa si a unei închisori pentru trădatori, în biserica găsindu-se frumoasele pietre funerare ale unor boieri călugăriți cu forța sau decapitați pentru trădare. Astfel, timp de secole, a funcționat în paralel cu mănăstirea și o închisoare politică, iar pe la mijlocul anilor 1800 un centru de reeducare a tinerilor, fiind închiși aici peste 50 de revoluționari pașoptiști care ulterior au fost înecați în lac.

Actuala formă a mănăstirii este dată în jurul anilor 1500 de domnitorul Neagoe Basarab, cel care a fost ctitor la Mănăstirea Curtea de Argeș și la Schitul Ostrov de pe Valea Oltului. Pictura a fost realizată de Dobromir cel Tânăr din Târgoviște, cel care a realizat pictura Mănăstirii Tismana și a Mănăstirii Dealu. La Mănăstirea Snagov stabilește Matei Basarab peste 100 de ani o tipografie, condusă de starețul Antim Ivireanu, iar ulterior ajunge unul dintre centrele de batere a monedei din Țara Românească.

Majoritatea turiștilor o să te sfătuiască să vii chiar și cu copiii, deoarece vor fi încântați de podul ce ajunge pe insulă, de pontonul de pe lac, de păunii și poneii crescuți aici și cărora le puteți povesti de faimosul Vlad Țepes și arată tablourile votive cu familia lui Neagoe Basarab.

Mănăstirea Căldărușani

Mănăstirea Căldărușani este una dintre cele mai mari și vechi mănăstiri ortodoxe din Muntenia. Lăcașul de cult se află într-o regiune numită odinioară Codrii Vlăsiei, o zonă acoperită de păduri imense, care se întindeau de la Slănic Prahova până la Călugăreni Giurgiu. Pentru a ajunge la mănăstirea Căldărușani, aflată la aproximativ 40 km de București, trebuie să mergi pe DN1 până la Balotești, apoi se face dreapta și o să te îndrepți direct către Moara Vlăsiei.

Trebuie menționat faptul că pe locul în care este astăzi amplasată mănăstirea exista mai înainte o biserică din lemn, aflată în grija câtorva călugări.

Lacul care înconjoară mănăstirea, delimitat la răsărit de pădurea care în fiecare anotimp îşi schimbă atât de frumos nuanțele, avea în vechime un rol de apărare în fața năvălitorilor. Zidurile rezistente ale cetăţii și impunătorul turn al clopotniţei vorbesc despre vremurile de cumpănă, când românii se adăposteau aici fugind din calea invadatorilor. Mănăsirea Căldărușani, păstorită pentru o vreme de Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, a fost încă de la început una din cele mai importante lăcașuri de cult din sudul țării noastre.

În vecinătatea Mănăstirii Căldărușani, o să găseșto  și interesanta Mănăstire Balamuci, o ctitorie a unui străbun de-al voievodului Constantin Brâncoveanu, de la care am preluat termenul de “balamuc”.


Like it? Share with your friends!

549
860 shares, 549 points
România Turistică

Umple-ți viața cu aventuri, nu cu lucruri. Trebuie să ai povești de împărtășit, nu obiecte de arătat. România Turistică îți face agenda de călătorie, selectând pentru tine cele mai frumoase și avantajoase locuri de vizitat. Ne urmărești și-ți organizezi apoi singur vacanțele.

Comentarii

comentarii