fbpx
548

Cea mai mare peşteră din România, Peştera Vântului este perfectă pentru cei ce caută aventura şi sunt pregătiţi pentru asta.

Peştera Vântului este situată în comuna Şuncuiuş, având o lungime de 42.165 metri! Prima parte a ei, cea vizitabilă, este poate şi cea mai frumoasă. Aici poate fi văzută şi cea mai mare stalactită din peşteră. „Torpila” are o lungime de 4,5 metri. Lungimea traseului speoturistic este de 800 de metri, iar durata vizitei de două ore.

Peștera Vântului se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. Exact peștera este situată în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede, este o pesteră calcaroasă în continuă formare, procesele de formare fiind active.

Peștera este amplasată la 50 de kilometri de Oradea și 100 kilometri de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, fie pe DN 1 (E60)  sau pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș).

Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la circa doi kilometri la sud-est de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă, aceasta a fost blocată și s-a deschis o intare artificială la câțiva zeci de metri distanță.

Așa cum deja ai aflat, Peștera Vântului este cea mai mare din țară, fiind descoperită de Bagameri Bela în 1957. Devenind extrem de cunoscută în rândul cercetătorilor, dar și a turiștilor, peștera a dobîndit numele de labirintul subteran al României.

În anul descoperirii Peșteră Vântului au fost explorați doar 500 metrii, dar la finele anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute depășea 15.000 de metri.

În 1969 a fost realizată prima hartă color a peșteri la scară 1:500, hartă care acopera deja 15.283 metri din galerie. Pe măsură ce culoarele și galeriile din Peștera vântului sunt explorate, traseul subteran ajunge la 21.470 metri și plaseaza, astfel peștera în funtea listei celor mai lugi sisteme castice din țara noastră.

Exprorarile continuă iar în anul 1989, lungimea totală a galeriilor cunoscute și explorate din Peștera Vântului ajunge la peste 40.500 de metrii. Folosind echipamente moderne, în anul 1996 se începe recartarea Peșterii Vântului. Exprorarile continuă, iar la sfârșitul anului 2000 lungima cunoscută a peșterii depășește 47.000 m, dar nu este exclusă identificarea a noi galerii.

Peștera Vântului nu este doar cea mai mare peșteră din România ci și una dintre cele mai mari din Europa.

Peștera Vântului are trei sectoare importante: unul foarte interesant și esențial pentru cercetarea științifică, fiind rezervație științifică și închis publicului, un alt sector pentru speoturism, pentru cei care au cunoștințe despre explorarea peșterilor și un alt parcurs ce poate fi destinat publicului larg, fără echipamente speciale. Toate sectoarele prezintă formațiuni și cristale inedite pentru carstul românesc, remarcându-se spiralele de gips. peștera Vântului este formată în urmă cu circa 200 de milioane de ani.

Calcarele depuse sunt puternic diagenizate și au o culoare cenușie, sunt compacte, dar pe alocuri prezintă fisuri umplute cu calcit sau argilă. Peștera Vântului este situată la o altitudine medie de 350 m, într-o clima de tip temperat-continental caracterizată printr-o temperatură medie anuală de 8 grade Celsius, o cantitatea moderată de precipitații și ierni relativ blânde.

Numele peșterii este extrem de interesant, determinând turiștii să-i afle povestea.  Denumirea peşterii vine de la faptul că la intrare se formează, datorită lungimii foarte mari și a galeriilor peșterii, permenent un curent de aer foarte puternic, care în funcție de diferențele de temperatură dintre mediul interor peșterii și cel exterior poate ajunge până la 50 km/ora. Vegetația regiunii cuprinde o gamă variată de asociații, de la pădurea de foioase pâna la pășunea deschisă.

Rocile calcaroase și terenul arid creează în unele zone un habitat particular, reflectat în compoziția calitativă a florei. Zonă adăpostește o mare diversitate de specii, unele adaptate în mod deosebit carstului stâncos. Câteva cavități, cum este și Peștera Vântului, joacă un rol deosebit în biologia liliecilor. Ele oferă coloniilor formate  un microclimat potrivit atât pentru hibernare, cât și pentru reproducere.

Recomandări de cazare în apropiere de Peștera Vântului

Booking.com

Like it? Share with your friends!

548
România Turistică

Umple-ți viața cu aventuri, nu cu lucruri. Trebuie să ai povești de împărtășit, nu obiecte de arătat. România Turistică îți face agenda de călătorie, selectând pentru tine cele mai frumoase și avantajoase locuri de vizitat. Ne urmărești și-ți organizezi apoi singur vacanțele.

Ghid turistic

Bună, vrei să afli mai multe informații despre destinațiile turistice din România sau ai nevoie de un sfat de călătorie?