563
832 shares, 563 points

Nu există om în România care să nu fi auzit despre Cimitirul Vesel din Săpânța. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Maramureș și chiar și din țară, un loc despre care se spune că oamenii râd în fața morții. 

Crucea soacrei din Cimitirul Vesel a devenit deja legendă. La fel ca multe alte povești sculptate pe crucile de lemn din centrul localității Săpânța. Astăzi, acest loc este un muzeu în aer liber, dar în același timp este și cimitirul satului. Peste 850 de cruci vesele sunt prezente în curtea bisericii, iar primele au apărut în anul 1935.

In acest spatiu inchis, inconjurat de Muntii Carapati, s-a dezvoltat o adevarata civilizatie e lemnului care a incercat nu doar sa dea o functiune obiectelor create, ci si o estetica aparte. Probabil acelasi lucru s-a intamplat si cu unul din mesterii maramureseni, care a lasat mostenire o adevarata comoara – Ioan Stan Patras.

Stan Ion Pătraş, creatorul Cimitirului Vesel

Stan Ioan Pătraş este creatorul Cimitirului Vesel din Săpânţa, care la sugestia preotului greco-catolic Grigore Riţiu în 1935 a făcut partea verticală a crucilor ceva mai late pentru a face loc epitafului. Creativitatea lui Ioan Pătraş a făcut din acest cimitir unul dintre cele mai căutate obiective turistice din Maramureş – deşi era data de 31 decembrie parcarea era plină de maşini iar cimitirul plin de vizitatori.

Pe parcursul a 50 de ani artistul a creat sute de cruci, iar după moartea sa, în 1977, munca a fost continuată de către ucenicul său Dumitru Pop Tincu. Artistul este şi el înmormântat în acest cimitir, crucea sa fiind una dintre principalele atracţii. La 200 de metri de cimitir se află Casa Memorială Stan Ioan Pătraş.

Imaginile de pe cruce reprezinta o scena importanta din viata defunctului. Cateodata acestea arata meseria omului: padurar, vanator, taietor de lemne, bucatareasa, agricultor. Femeile sunt reprezentate facand paine, tesand covoare, torcand lana. Daca o persoana a murit in urma unui accident mai neobisnuit, pe cruce aparea pictata scena intamplarii tragice.

Umorul negru din Cimitirul Vesel

Fiecare cruce are în partea de sus un basorelief care reprezintă o scenă din viaţa celui decedat. Sunt pictate femei care ţes, gătesc sau fac pâine; bărbaţi care stau la cârciumă, taie lemne sau cântă. Crucile sunt făcute din lemn de stajar, pictate în albastru ( aşa numitul „Albastru de Săpânţa”) şi înscripţionate manual.

Toate crucile au câte un epitaf scurt. Stilul este liric dar umorul şi satira se regăseşte foarte frecvent. Acestea sunt scrise la persoana întâi şi fac referire la numele celui decedat precum şi la un aspect esenţial din viaţa sa.

Cel mai celebru şi cel mai căutat epitaf este cel al soacrei:

“Sub aceasta cruce grea, zace biata soacra-mea, trei zile de mai traia zaceam eu si cetea ea. Voi care treceti pa aici incercati sa n-o treziti ca acasa daca vine iara-i cu gura pa mine, da asa eu m-oi purta ca-napoi n-a inturna. Stai aicea, draga soacra-mea.”

Se presupune ca atitudinea vesela in fata mortii era un obicei al Dacilor. Acestia credeau in viata vesnica, moartea fiind pentru ei doar o trecere intr-o alta lume. Nu vedeau moartea ca un sfarsit tragic ci ca pe o sansa de a se intalni cu zeul Zamolxe.

In multe zone ale Romaniei, dupa datina traditionala, despartirea de cel mort se face prin voie buna. Priveghiul este considerat ca fiind ultima petrecere la care participa atat mortul ca si cei pe care ii lasa in urma. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, Ioan Stan Patras a incercat sa transpuna in lucrarile sale, esenta vietii decedatului, intr-un mod mai vesel, care sa-l faca pe om sa priveasca moartea cu mai multa usurinta.

Iată câteva mesaje pe care le vei vedea inscripționate pe crucile din Cimitirul Vesel.

“Draga Ancuta ia aminte, fi desteapta, fi cuminte. Sa-mi aduci la mormant flori de sute si mii de ori! Iar acum va las pe toti, frate, sora si nepoti! Eu va las pe toti cu bine si sa nu uitati de mine!”

“Arda-te focu’ taxiu, ce-ai venit de la Sibiu, cat e Tara Romaneasca n-a fost loc ca sa opreasca numa’ langa casa noastra pe mine sa ma loveasca. Parintii rau sa-I necajeasca, de nimic nu-i asa dor mare ca  cuconu cand iti moare nici nu este suparare, ca cucoana cand iti moare parintii cat or trai ei pe mine mor jeli.”

Recomandări de cazare în Săpânța

Booking.com

Like it? Share with your friends!

563
832 shares, 563 points
România Turistică

Umple-ți viața cu aventuri, nu cu lucruri. Trebuie să ai povești de împărtășit, nu obiecte de arătat. România Turistică îți face agenda de călătorie, selectând pentru tine cele mai frumoase și avantajoase locuri de vizitat. Ne urmărești și-ți organizezi apoi singur vacanțele.

Comentarii

comentarii