In inima Transilvaniei, departe de agitatie si stresul ce naruie viata cotidiana, se afla frumosul oras Sighisoara. Cu o istorie deosebita, Sighisoara asteapta cu caldura oamenii ce si-au calauzit pasii spre acest incantator loc. Culorile calde ce invaluie fiecare cladire, aerul curat, calmitatea oamenilor, toate formeaza un decor luat din povesti, iar faptul ca iti lasi pasii plimbati printre frumoasele strazi face ca masina timpului sa te duca intr-o calatorie departe de cotidian.
Sighisoara este situata in sudul judetului Mures. Este mai mult decat o localitate, adapostind in misterul sau o istorie adanca. Cetatea Sighisoara este considerata si in zilele noastre a fi cea mai frumoasa cetate locuita din sud-estul Europei. Meleagurile acestea au radacini mult indepartate in timp, fiind opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.
Istoria medievala a Sighisoarei isi scrie ultima pagina la finele sec. XIX-lea, lasandu-ne mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est.
Principalul punct de atractie al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri, bastioane, biserici pastrate cu aceeasi frumusete pana in zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare in cetate , este una din imaginile simbol ale Sighisoarei, adapostind in prezent Muzeul de Istorie al orasului, fiind primul muzeu din Romania ce reda evolutia mestesugarilor. Desi Turnul cu Ceas a ars din cauza unui incendiu, a fost reconstruit, in prezent avand 64 m inaltime, cu patru niveluri, un balcon si 2 cadrane uriase de 2,4m, orientate spre cele doua platouri ale cetatii Sighisoara, reprezentand ceasul turnului.
Printre punctele ce nu trebuie omise pentru a fi vizitate se numara Turnul Cositorilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Franghierilor; Turnul Tabacarilor; Biserica Manastirii, Biserica din Deal; Casa Venetiana; Casa cu Cerb; Casa de pe Stanca; Casa cu Sindrila (Eweret); Casa Vlad Dracul si lista poate continua.
Pe langa obiectivele cunoscute ce pot fi vizitate, strazile inguste, din alt veac, cu cladiri de o arhitectura aparte, te fac sa nu lasi sa treaca o zi in care, poposind in Turnul Cositorilor sa nu sorbi o gura din istoria Sighisoarei.
Cetatea Sighisoara a primit de-a lungul timpului,asa cum am mentionat si mai sus, apelative ca: „Perla Transilvaniei”, „Margaritar al Transilvaniei”, „Nürnberg transilvanean”, nefiind lipsita de aprecieri. Sighisoara ofera frumoasa sansa de a realiza o intoarcere in timp, in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani.
Orasul a trecut prin momentele grele: in anul 1777 s-a confruntat cea mai mare inundatie cunoscuta; in 1709 ciuma decimeaza 1300 din cei 3000 de locuitori, 1738 cel mai mare cutremur; 1676 cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oras, insa obliga la reconstructie si piatra, caramida apoi tigla, inlocuiesc lemnul. Dupa marele incendiu, toate casele au fost reconstruite din caramida si piatra, fiind modificata structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acoperisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala infatisare.
Sighisoara este un oras faimos in lume nu numai pentru cetatea care face parte din patrimonial UNESCO, ci si pentru rezervatia naturala Breite, aflata in apropiere. Aici se afla cea mai mare colectie de stejari multiseculari din Europa Centrala si de Est.
Dincolo de istoria si aerul sau noastalgic, gazduieste si numeroase evenimente. Cel mai cunoscut este Festivalul Medieval , este cel mai mare din tara si cel mai vechi. In cadrul acestui eveniment, Sighisoara asteapta turisti atat de la noi cat si din afara granitelor, la cel mai mare festival medieval din Romania, unde, in cetatea medievala si pe vechile strazi oamenii sunt coplesiti de aerul medieval ce stapaneste orasul. Festivalul se desfasoara in sectiuni ca–teatru, muzica, arte plastice, expozitii, dans, film, recital de poezie medievala, spectacole de animatie stradala, concerte de seara, concerte corale, expozitie de costume medievale si cursuri de dans medieval.
Targul Mestesugarilor este un frumos prilej de cunoastere atat a mestesugurilor traditionale, cat si a cantecelor si a portului popular din diferite zone ale tarii, ghidandu-se dupa sloganul ca orice lucru fara o poveste este neterminat.
Un alt festival cunoscut este Festival de Blues, un eveniment indragit de toti simpatizantii blues-ului. Sub sloganul „pentru cei care iubesc blues-ul” sunt prezenti pe scena festivalului nume de varf ale blues-ului din intreaga lume. Sighisoara Film Festival, este locul si momentul unde isi dau intalnire regizori, actori, producatori, scenaristi si iubitori de film pentru a viziona si a analiza filmele romanesti premiate. Un alt festival pe luna lista a evenimentelor culturale din Sighisoara este Festivalul de muzica Academica, ce se desfasoara anual in luna august si promoveaza alaturi de artisti consacrati si tinere talente ce vor sa se faca remarcate. Prin includerea sectiunii de Arte Vizuale in programul manifestarii incepand din anul 2009, la cea de-a XVI–a editie, evenimentul a primit titulatura de Academia Sighisoara – Sommer Akademie.
Festivalul Proetnica, ce are ca scop fructificarea bogatiei culturale a comunitatilor etnice din Romania. Cea mai mare sarbatoare a dialogului multicultural din Romania, gazduita evident de Sighisoara, isi asteapta turistii an de an cu spectacole de muzica, teatru, poezie si multe alte activitati atractive.
Dincolo de istorie, de povesti, Sighisoara face ca orice element sa il gasesti fascinant. In satele din impejurimi femeile stau pe marginea drumului fara sa astepte ceva. Conturandu-si chipul frumos si natural, sub palariile mari, sunt o lectie de frumusete autentica si de intelegere a unor ganduri doar prin clipirile genelor ce acopera patrunzatorii ochi. Timpul asteapta in acest colt de liniste nepresand oamenii cu certitudini. Boemitatea, nostalgia locului, fac din Sighisoara un loc cu porti magice, ferecat impotriva snobismului sau orice aliniere la standarde moderne.
Din exterior, ca turist totul pare mirific. Interesant este sa vedem ce viziune are un cetatean cu buletin de Sighisoara. Copilarind si traind in acest oras sunt sigura ca descrierea este mult mai incarcata de emotie. Cateva cuvinte ne vor fi oferite de un sighisorean, dezvaluindu-ne ce semnifica degraba a-ti fi Sighisoara loc natal.
„Se spune ca obisnuinta lucreaza adesea impotriva farmecului, si ca, la fel ca intr-o relatie in care plictiseala si blazarea isi spun cuvantul, traiul zilnic intr-un singur loc il face pe om mai neatent la decor, mai surd la micile detalii care in mod normal fascineaza sau macar dau vietii o anumita savoare. Cum reuseste sa atinga punctul de simbioza intre fiinta proprie si tinut, precum si sentimentul de comuniune si apartenenta, tine, pana la urma, poate in egala masura atat de loc cat si de om.
Pornesc la drum cu o oarecare incertitudine. Nu sunt sigur ca pot oferi cititorului imaginea obiectiva sau descrierile de care poate are nevoie. Un calator experiementat sau un istoric bine documentat pot face asta. Ce voi incerca eu sa conturez in cateva paragrafe, este interpretarea mea la atmosfera distincta a locului, acel „genius loci” greu accesibil strainului venit de pe alte meleaguri.
Andrei Plesu observa in Jurnalul de la Tescani (ca urmare a propriei experiente), ca pitorescul este in genere rezervat calatorului, el devenind oarecum inaccesibil locuitorului, omului locului. Altfel spus, daca ai locuit o viata intreaga la poalele Alpilor, langa plajele arse de soare ale Rivierei Franceze sau in unul dintre burgurile bavareze de pe Romantische Straße, iti va fi mai greu sa te bucuri cu aceeasi intensitate de frumusetea si maretia locului, decat ii este unui turist entuziast care a batut un drum lung si si-a tapetat imaginatia cu multe articole (precum cel pe care il citeste acum), poze sau povesti bine spuse. Pe de alta parte insa, ai acces la „bucataria interna”, ai sansa sa intelegi locul, sa intelegi mersul lucrurilor si in final sa devii parte din el, sa fii omul locului.
Nu stiu in ce masura sunt sighisorenii constienti de bogatia culturala a locului sau de incarcatura istorica a stradelelor pe ale caror pietre cubice isi poarta zilnic pasii. Probabil mai putin decat ar face cinste trecutului tumultos, dar cu siguranta suficient cat sa delecteze un nou-venit intr-o dupa-amiaza insorita de vara, intr-un tur printre strazi, ziduri si turnuri. Ce este probabil comun tuturor sighisorenilor, estea cel soi de mandrie locala, mandria apartenentei spirituale la un anumit mod de a fi si de a trai, insa, in acelasi timp o mandrie locala incarcata cu sfiala si recunostina si puternic stransa in jurul ideii de continuitate si prezervare.
Privind in urma, realizez sansa fericita pe care am avut-o sa ma nasc, sa copilaresc si sa devin om in Sighisoara. Pentru ca, pe langa peisajele superbe, iernile de poveste, verile linistite (desigur, exceptand perioada Festivalului de Arte Medievale), serile cu chitara sau drumetiile prin imprejurimi, fiecare luna, fiecare an, fiecare anotimp si-au pus adanc amprenta pe drumul devenirii, modelandu-l si asigurand acel sentiment de apartenenta de care aminteam anterior. Sighisoara se pricepe de minune sa creasca sighisoreni, pentru ca aplica aceea si reteta ce i-a asigurat existenta peste 800 de ani: ideea de cetate. Cetatea, cu turnurile ei, cu zidurile, portile si casele asezate aproape simetric, capata valente noi, devenind expresia clara a unui mod de convietuire – comunitatea. Asta n-ar trebui sa surpinda. Orice sighisorean iti va spune ca Sighisoara e locul unde toata lumea se stie cu toata lumea, unde vorba circula repede si vestea se afla usor. In Sighisoara, strainul nu ramane strain pentru multa vreme. Nu e deci locul ideal unde sa evadezi, sa profiti de anonimat si sa traiesti singur, ca unul intre multi.
Este in schimb locul unui trait ihnit si totusi citadin (Sighisoara a fost prima localitate care a capatat statutul de oras in Transilvania), un loc in care multiculturalismul este celebrat zilnic de sute de ani (unde romanul, sasul, maghiarul sau tiganul sunt toti in primul rand sighisoreni), un loc care a respirat identitate europeana si a pretuit mereu valorile europene si cultura europeana (statut recunoscut si rasplatit cu diferite ocaziide UNESCO, Consiliul Europei,etc.).
In inima Transilvaniei, departe de agitatie si stresul ce naruie viata cotidiana, se afla frumosul oras Sighisoara. Cu o istorie deosebita, Sighisoara asteapta cu caldura oamenii ce si-au calauzit pasii spre acest incantator loc. Culorile calde ce invaluie fiecare cladire, aerul curat, calmitatea oamenilor, toate formeaza un decor luat din povesti, iar faptul ca iti lasi pasii plimbati printre frumoasele strazi face ca masina timpului sa te duca intr-o calatorie departe de cotidian.
Sighisoara este situata in sudul judetului Mures. Este mai mult decat o localitate, adapostind in misterul sau o istorie adanca. Cetatea Sighisoara este considerata si in zilele noastre a fi cea mai frumoasa cetate locuita din sud-estul Europei. Meleagurile acestea au radacini mult indepartate in timp, fiind opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.
Istoria medievala a Sighisoarei isi scrie ultima pagina la finele sec. XIX-lea, lasandu-ne mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est.
Principalul punct de atractie al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri, bastioane, biserici pastrate cu aceeasi frumusete pana in zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare in cetate , este una din imaginile simbol ale Sighisoarei, adapostind in prezent Muzeul de Istorie al orasului, fiind primul muzeu din Romania ce reda evolutia mestesugarilor. Desi Turnul cu Ceas a ars din cauza unui incendiu, a fost reconstruit, in prezent avand 64 m inaltime, cu patru niveluri, un balcon si 2 cadrane uriase de 2,4m, orientate spre cele doua platouri ale cetatii Sighisoara, reprezentand ceasul turnului.
Printre punctele ce nu trebuie omise pentru a fi vizitate se numara Turnul Cositorilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Franghierilor; Turnul Tabacarilor; Biserica Manastirii, Biserica din Deal; Casa Venetiana; Casa cu Cerb; Casa de pe Stanca; Casa cu Sindrila (Eweret); Casa Vlad Dracul si lista poate continua.
Pe langa obiectivele cunoscute ce pot fi vizitate, strazile inguste, din alt veac, cu cladiri de o arhitectura aparte, te fac sa nu lasi sa treaca o zi in care, poposind in Turnul Cositorilor sa nu sorbi o gura din istoria Sighisoarei.
Cetatea Sighisoara a primit de-a lungul timpului,asa cum am mentionat si mai sus, apelative ca: „Perla Transilvaniei”, „Margaritar al Transilvaniei”, „Nürnberg transilvanean”, nefiind lipsita de aprecieri. Sighisoara ofera frumoasa sansa de a realiza o intoarcere in timp, in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani.
Orasul a trecut prin momentele grele: in anul 1777 s-a confruntat cea mai mare inundatie cunoscuta; in 1709 ciuma decimeaza 1300 din cei 3000 de locuitori, 1738 cel mai mare cutremur; 1676 cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oras, insa obliga la reconstructie si piatra, caramida apoi tigla, inlocuiesc lemnul. Dupa marele incendiu, toate casele au fost reconstruite din caramida si piatra, fiind modificata structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acoperisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala infatisare.
Sighisoara este un oras faimos in lume nu numai pentru cetatea care face parte din patrimonial UNESCO, ci si pentru rezervatia naturala Breite, aflata in apropiere. Aici se afla cea mai mare colectie de stejari multiseculari din Europa Centrala si de Est.
Dincolo de istoria si aerul sau noastalgic, gazduieste si numeroase evenimente. Cel mai cunoscut este Festivalul Medieval , este cel mai mare din tara si cel mai vechi. In cadrul acestui eveniment, Sighisoara asteapta turisti atat de la noi cat si din afara granitelor, la cel mai mare festival medieval din Romania, unde, in cetatea medievala si pe vechile strazi oamenii sunt coplesiti de aerul medieval ce stapaneste orasul. Festivalul se desfasoara in sectiuni ca–teatru, muzica, arte plastice, expozitii, dans, film, recital de poezie medievala, spectacole de animatie stradala, concerte de seara, concerte corale, expozitie de costume medievale si cursuri de dans medieval.
Targul Mestesugarilor este un frumos prilej de cunoastere atat a mestesugurilor traditionale, cat si a cantecelor si a portului popular din diferite zone ale tarii, ghidandu-se dupa sloganul ca orice lucru fara o poveste este neterminat.
Un alt festival cunoscut este Festival de Blues, un eveniment indragit de toti simpatizantii blues-ului. Sub sloganul „pentru cei care iubesc blues-ul” sunt prezenti pe scena festivalului nume de varf ale blues-ului din intreaga lume. Sighisoara Film Festival, este locul si momentul unde isi dau intalnire regizori, actori, producatori, scenaristi si iubitori de film pentru a viziona si a analiza filmele romanesti premiate. Un alt festival pe luna lista a evenimentelor culturale din Sighisoara este Festivalul de muzica Academica, ce se desfasoara anual in luna august si promoveaza alaturi de artisti consacrati si tinere talente ce vor sa se faca remarcate. Prin includerea sectiunii de Arte Vizuale in programul manifestarii incepand din anul 2009, la cea de-a XVI–a editie, evenimentul a primit titulatura de Academia Sighisoara – Sommer Akademie.
Festivalul Proetnica, ce are ca scop fructificarea bogatiei culturale a comunitatilor etnice din Romania. Cea mai mare sarbatoare a dialogului multicultural din Romania, gazduita evident de Sighisoara, isi asteapta turistii an de an cu spectacole de muzica, teatru, poezie si multe alte activitati atractive.
Dincolo de istorie, de povesti, Sighisoara face ca orice element sa il gasesti fascinant. In satele din impejurimi femeile stau pe marginea drumului fara sa astepte ceva. Conturandu-si chipul frumos si natural, sub palariile mari, sunt o lectie de frumusete autentica si de intelegere a unor ganduri doar prin clipirile genelor ce acopera patrunzatorii ochi. Timpul asteapta in acest colt de liniste nepresand oamenii cu certitudini. Boemitatea, nostalgia locului, fac din Sighisoara un loc cu porti magice, ferecat impotriva snobismului sau orice aliniere la standarde moderne.
Din exterior, ca turist totul pare mirific. Interesant este sa vedem ce viziune are un cetatean cu buletin de Sighisoara. Copilarind si traind in acest oras sunt sigura ca descrierea este mult mai incarcata de emotie. Cateva cuvinte ne vor fi oferite de un sighisorean, dezvaluindu-ne ce semnifica degraba a-ti fi Sighisoara loc natal.
„Se spune ca obisnuinta lucreaza adesea impotriva farmecului, si ca, la fel ca intr-o relatie in care plictiseala si blazarea isi spun cuvantul, traiul zilnic intr-un singur loc il face pe om mai neatent la decor, mai surd la micile detalii care in mod normal fascineaza sau macar dau vietii o anumita savoare. Cum reuseste sa atinga punctul de simbioza intre fiinta proprie si tinut, precum si sentimentul de comuniune si apartenenta, tine, pana la urma, poate in egala masura atat de loc cat si de om.
Pornesc la drum cu o oarecare incertitudine. Nu sunt sigur ca pot oferi cititorului imaginea obiectiva sau descrierile de care poate are nevoie. Un calator experiementat sau un istoric bine documentat pot face asta. Ce voi incerca eu sa conturez in cateva paragrafe, este interpretarea mea la atmosfera distincta a locului, acel „genius loci” greu accesibil strainului venit de pe alte meleaguri.
Andrei Plesu observa in Jurnalul de la Tescani (ca urmare a propriei experiente), ca pitorescul este in genere rezervat calatorului, el devenind oarecum inaccesibil locuitorului, omului locului. Altfel spus, daca ai locuit o viata intreaga la poalele Alpilor, langa plajele arse de soare ale Rivierei Franceze sau in unul dintre burgurile bavareze de pe Romantische Straße, iti va fi mai greu sa te bucuri cu aceeasi intensitate de frumusetea si maretia locului, decat ii este unui turist entuziast care a batut un drum lung si si-a tapetat imaginatia cu multe articole (precum cel pe care il citeste acum), poze sau povesti bine spuse. Pe de alta parte insa, ai acces la „bucataria interna”, ai sansa sa intelegi locul, sa intelegi mersul lucrurilor si in final sa devii parte din el, sa fii omul locului.
Nu stiu in ce masura sunt sighisorenii constienti de bogatia culturala a locului sau de incarcatura istorica a stradelelor pe ale caror pietre cubice isi poarta zilnic pasii. Probabil mai putin decat ar face cinste trecutului tumultos, dar cu siguranta suficient cat sa delecteze un nou-venit intr-o dupa-amiaza insorita de vara, intr-un tur printre strazi, ziduri si turnuri. Ce este probabil comun tuturor sighisorenilor, estea cel soi de mandrie locala, mandria apartenentei spirituale la un anumit mod de a fi si de a trai, insa, in acelasi timp o mandrie locala incarcata cu sfiala si recunostina si puternic stransa in jurul ideii de continuitate si prezervare.
Privind in urma, realizez sansa fericita pe care am avut-o sa ma nasc, sa copilaresc si sa devin om in Sighisoara. Pentru ca, pe langa peisajele superbe, iernile de poveste, verile linistite (desigur, exceptand perioada Festivalului de Arte Medievale), serile cu chitara sau drumetiile prin imprejurimi, fiecare luna, fiecare an, fiecare anotimp si-au pus adanc amprenta pe drumul devenirii, modelandu-l si asigurand acel sentiment de apartenenta de care aminteam anterior. Sighisoara se pricepe de minune sa creasca sighisoreni, pentru ca aplica aceea si reteta ce i-a asigurat existenta peste 800 de ani: ideea de cetate. Cetatea, cu turnurile ei, cu zidurile, portile si casele asezate aproape simetric, capata valente noi, devenind expresia clara a unui mod de convietuire – comunitatea. Asta n-ar trebui sa surpinda. Orice sighisorean iti va spune ca Sighisoara e locul unde toata lumea se stie cu toata lumea, unde vorba circula repede si vestea se afla usor. In Sighisoara, strainul nu ramane strain pentru multa vreme. Nu e deci locul ideal unde sa evadezi, sa profiti de anonimat si sa traiesti singur, ca unul intre multi.
Este in schimb locul unui trait ihnit si totusi citadin (Sighisoara a fost prima localitate care a capatat statutul de oras in Transilvania), un loc in care multiculturalismul este celebrat zilnic de sute de ani (unde romanul, sasul, maghiarul sau tiganul sunt toti in primul rand sighisoreni), un loc care a respirat identitate europeana si a pretuit mereu valorile europene si cultura europeana (statut recunoscut si rasplatit cu diferite ocaziide UNESCO, Consiliul Europei,etc.).
Pentru sighisoreni, ramane un loc al copilariilor impregnate cu miros de placinte, kürtskalács, lichiusi mere glazurate. Un loc unde traiesc, sau se intorc cu placere. Pentru calatorii care o viziteaza, Sighisoara este o poveste care se spune singura. Si acestia din urma se vor intoarce cu aceeasi placere, pentru ca povestile in Sighisoara nu se termina niciodata.”
Pentru sighisoreni, ramane un loc al copilariilor impregnate cu miros de placinte, kürtskalács, lichiusi mere glazurate. Un loc unde traiesc, sau se intorc cu placere. Pentru calatorii care o viziteaza, Sighisoara este o poveste care se spune singura. Si acestia din urma se vor intoarce cu aceeasi placere, pentru ca povestile in Sighisoara nu se termina niciodata.”
Sursa: http://www.national-magazin.ro/descopera-romania/sighisoara-locul-unde-timpul-asteapta-672
