Muzeul Victor Babeș trebuie vizitat în primul rând pentru a descoperi realizarile profesorului Victor Babeș și contribuția acestuia la dezvoltarea medicinei românești.
Acesta a devenit faimos in centrele academice, dupa ce a scris impreuna cu un francez, primul tratat de bacteriologie din lume. In activitatea sa neobosita a descoperit o serie de microorganisme- dintre care o parte ii poarta numele si a inventat metode noi de tratament a unor boli. Este omul care declara: “viata mea reprezinta o munca mare spre o forta mareata: adevarul, progresul stiintei, alinarea suferintelor, ridicarea natiunii romane si prosperarea umanitatii”. Voia sa devina artist, dar a renuntat la aceste studii dupa moartea surorii sale, si si-a dedicat toata energia sa pentru progresul stiintei. Asta veti descoperi in acest muzeu: o poveste cu realizari remarcabile, o poveste ce va va inspira, o viata dedicata stiintei.
Am vizitat MUZEUL PROFESOR DOCTOR VICTOR BABES la aproximativ un an de la redeschiderea sa din noiembrie 2018. Vazusem de la volan cu coada ochiului muzeul, de cateva ori in drumul meu spre casa, si-mi propusesem sa ajung aici cu prima ocazie. Vila care gazduieste acest muzeu are influente neoromanesti, cu cadrane inspirate de la frumoasele bisericile romanesti, dar este totusi destul de modesta in comparatie cu alte case din luxosul cartier al Bucurestiului.
Cladirea se afla pe o strada care poarta numele altui mare roman, al poetului Andrei Muresanu- cel care a scris imnul national “Desteapta-te Romane!” si este o strada care face legatura intre Piata Dorobanti si Statuia Aviatorilor. Casa a fost construita in anii 1920 de Mircea Babes-fiul lui Victor Babes si a fost donata Statului Roman incepand cu anii 1950, pentru a se organiza acest muzeu. Victor Babes nu a locuit niciodata in aceasta casa, dar mobilierul si lucrurile sale din apartamentul pe care-l avea la Institutul Victor Babes au fost aduse aici. Astfel, pe langa lucrurile care amintesc de viata faimosului profesor roman, am gasit in acest muzeu o amenajare eclectica cu mobilier si obiecte decorative cu stiluri diferite, aduse din colturile lumii de Mircea Babes, obiecte care aratau cosmopolismul elitei din perioada Bucurestiului Interbelic.
Familia lui Victor Babes era originara din Transilvania. Tatal sau s-a nascut in satul Hodoni de langa Timisoara, iar mama era unguroaica. Tatal a fost de profesie avocat si a lucrat in Viena- locul in care s-a nascut Victor Babes. A ajuns sa fie deputat al romanilor in Dieta din Budapesta si sa lupte pentru drepturile acestora.
Victor Babes a inceput sa studieze artele la Budapesta, dar moartea de tuberculoza a surorii sale Alma l-a marcat, si astfel, din dorinta de a vindeca oameni, a renuntat la pictura si s-a inscris la Facultatea de Medicina din Viena. Ce sentiment groaznic trebuie sa-l fi incercat atunci! Am gasit in biroul lui, sculptat in marmura alba, capul Amei, pastrat acolo parca sa-l ambitioneze si sa-l faca sa cerceteze neincetat.
Odata cu primirea premiului francez acordat pentru primul tratat de bacteriologie, Victor Babes devine faimos in mediile academice din intreaga lume, iar Kogalniceanu si Sturdza il invita sa devina membru al Academiei Romane la doar 35 de ani, invitatie pe care am gasit-o agatata pe un perete din muzeu. Lucreaza si la Berlin cu Robert Koch- cel care a dat numele bacilului Koch, bacteria care cauzeaza tuberculoza. Este invitat apoi sa lucreze la Berlin si chiar in America, dar rugamintile tatalui sau si ale liberalului Dimitrie Sturdza il aduc in Romania lui Carol I, unde i se construieste un institut de cercetare. Ma gandeam astfel, in timp ce doamna muzeograf imi povestea acest lucru, cum pe timpul lui Carol I se gandeau sa aducem elitele inapoi in tara, iar astazi ele sunt alungate, pe cand alte tari se bucura de dezvoltare atragand elite din tarile cu politicieni inapoiati…
Victor Babes m-a primit in acest muzeu ca o gazda buna, asteptandu-ma in capatul holului de la intrare, inmarmurit in statuia sculptata de Mihai Onofrei- un sculptor pe care l-am mai intalnit in sculpturile din Parcul Cismigiu (Maica Smara si B.P Hasdeu ) si Parcul Herastrau (Mihai Eminescu).
In prima camera vizitat am gasit o expozitie temporara pe tema cardiologiei, cu exponate din domeniul medical. Era intitulata: “ Vino si asculta-ti inima!”, iar la un telefon am ascultat bataile inimii si vocea doctorului Gheorghe Marinescu- fondatorul scolii romanesti de neurologie. Acest telefon mi-a amintit de telefonul intalnit la Casa Memoriala George Bacovia din Bucuresti– telefon la care iti puteai inregistra un mesaj care peste cativa ani iti era trimis pe telefonul personal. Mi-au mai atras atentia in aceasta expozitie si doua stetoscoape vechi, unul de lemn din anii 1800 si altul de otel.
In camera principala de la parter am vazut microscopul proiectat de Victor Babes, miscroscop in fata caruia a murit la varsta de 72 ani in urma unui atac de cord. Si-a proiectat acest microscop in Germania, la Jena- orasul in care s-au creat faimoasele lentile Carl Zeiss si sticla termorezistenta care a ramas in constiinta noastra prin vasele de Iena/ Jena. Citind despre acest oras am constatat ca este infratit cu orasul Lugoj- oras in care Victor Babes a invatat.
Am mai gasit in aceasta camera un radio american vechi si o serie de medalii primite de Victor Babes pentru realizarile sale. Decoratiile erau primite de la Statul Roman, Statul Francez, Austria si Bulgaria- pe care am inteles ca o ajutase sa scape de epidemii in timpul Razboaielor Balcanice.
In alta camera de la parter am gasit biroul englezesc al profesorului Victor Babes, iar in biblioteca, alaturi de alte scuplturi, am gasit capul Almei.
Am urcat la etaj si pe scari am vazut liftul ce aducea mancare de la bucatarie, si pe pereti, pe langa alte inscrisuri importante, am vazut certificatul de căsătorie din Budapesta si invitatia lui Kogalniceanu- prin care Victor Babes era chemat in sanul Academiei Romane.
La etaj, in prima camera pe stanga, muzeul a fost dotat cu un joc cu afisaj tactil, menit sa-i atraga aici pe copii. Jocuri asemanatoare am mai vazut si la Observatorul Astronomic si la Palatul Cesianu Filipescu din Bucuresti. La acest aparat copiii puteau descoperi cum arata unii virusi si ce se intampla daca esti muscat de un caine cu rabie, si anume ca-ti va fi afectata memoria si judecata.
In alta camera am admirat alte stiluri de mobilier, tablouri realizate de pictori celebri, sculpturi frumoase si am ascultat despre viata lui Victor Babes- al carui nume a fost preluat de Institutul Victor Babes din Bucuresti, de Spitalul de Boli Infectioase si Tropicale din Bucuresti, de Universitatea de Farmacie Victor Babeș din Timișoara.
Numele sau a fost dat si renumitei universitati Babeș-Bolyai din Cluj Napoca- unde profesorul a predat la catedra de acolo după plecarile medicilor unguri si jignirile din presa romaneasca aduse de contemporani dupa Primul Război Mondial. Am inteles ca acesta a fost acuzat ca ar fi fost germanofil, deoarece, atunci cand Bucurestiul a fost asediat de germani, acesta a ramas sa ajute in spital in lupta cu epidemiile…
Am mai aflat si ca a fost considerat un precursor al comuniștilor, pentru afirmațiile sale împotriva burgheziei și a clasei politice- deși el era liberal. Afirmase ca leacul taranilor la boli este improprietarirea taranilor.
In cartierul ce gazduieste acest muzeu sunt multe vile cu o arhitectura interesanta, iar relativ aproape se mai pot vizita muzeele Zambaccian, al hartilor, de mineralogie, al taranului roman, Grigore Antipa, al satului, s.a.m.d.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie culturala. Cred ca prin astfel de vizite ne imbogatim cultura, aflam despre realizarile marilor romani, ne descoperim stramosii si ajungem sa fim inspirati si motivate. Ne bucuram totodata de arhitecturi unice, de vechi opere de arta si de istorie, iar in felul acesta ajungem sa ne iubim mai mult tara si sa contribuim la dezvoltarea ei.
Sursa: taradacilor.ro